La 13 ianuarie 2024, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit premiul „Timişoara pentru Valori Europene”, care este însoţit de o recompensă de 30.000 de euro, din partea primarului Dominic Fritz.
Recompensa bănească a stârnit un scandal în țara vecină cu privire la legalitatea primirii banilor, nu a premiului în sine.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a explicat de ce Ministerul de Afaceri Externe al Rusiei a realizat o postare în care atacat decernarea acestui premiu.
“Să vă povestesc cum a ajuns Timișoara săptămâna asta în vizorul Ministerului de Externe al Rusiei (!) și de ce ne atacă. Povestea e de-a dreptul halucinantă. Și a început acum o săptămână cu discursul fabulos pe care Președinta Maia Sandu l-a ținut la Timișoara. Municipiul Timișoara a apărut pe un cont oficial al Ministerului de Externe al Rusiei și vreau să vă povestesc cum s-a întâmplat asta și vreau să vă povestesc cum s-a întâmplat asta și de ce e important pentru noi. Deci, Maia Sandu a venit la noi în Timișoara acum o săptămână să primească un premiu pe care l-am înființat a municipiu, premiul Timișoara pentru Valori Europene, a venit în Timișoara, a ținut un speech, în care a fost foarte critică la adresa Rusiei, a spus foarte clar că este o amenințare reală, a povestit ce încercări de destabilizare au făcut rușii în Republica Moldova și cumva cu acest premiu am vrut să timișorenii sunt alături de ea și de Republica Moldova și imediat rușii au sărit în sus, au publicat o poză cum înmânez acest premiu Maiei Sandu, au început să o atace pentru că a acceptat acest premiu și imediat au apărut în tot felul de publicații media tot felul de discuții pentru că premiul este dotat cu 30.000 de euro, cum sunt de altfel foarte multe premii de acest gen, de anvergură, sunt dotate cu sume de bani tocmai ca să arate mai mult decât doar o diplomă și cumva să arate că este un premiu care chiar premiază lucruri extraordinare. Noi încă nu am virat acești bani, da deja sunt discuții și Maia Sandu și pentru asta este atacată. Pentru mine toată discuția și atacul Rusiei doar dovedește cât de bine a fost aleasă a fost Maia Sandu ca primă laureată a acestui premiu. Este extrem de curajoasă, Republica Moldova este foarte vulnerabilă, nu este în Uniunea Europeană și NATO, războiul Rusiei este la graniță în Ucraina, și faptul că ne atacă Rusia pentru acest semn de solidaritate față de Maia Sandu și față de Republica Moldova doar îmi confirmă că Timișoara este pe drumul cel bun, că Timișoara se luptă cu cine trebuie, că Timișoara arată că este curajoasă și nu a uitat valorile sale de libertate și de democrație pentru care au murit oameni aici în Revoluție“, a explicat Dominic Fritz.
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a comentat pe larg despre premiul primit de Maia Sandu în România în briefingul de presă pe care l-a susţinut la 17 ianuarie, când a acuzat România de „colonialism”.
Maia Sandu a figurat pe locul 5 între cele 16 subiecte pe care diplomaţia rusă le-a abordat în briefingul de presă de săptămâna trecută. „Urmărim evoluţia situaţiei din Moldova, a cărei conducere nu reduce gradul de retorică antirusească”, a anunţat Maria Zaharova.
„Am fost atenţi la ceremonia în cadrul căreia preşedintele moldovean M.G. Sandu a fost distins cu premiul Timişoara pentru Valori Europene în România, la 13 ianuarie anul curent. În discursul său, nu a făcut abstracţie de tradiţionalele acuzaţii nefondate aduse Rusiei privind încercările de destabilizare a situaţiei politice interne, subminarea democraţiei, războiul hibrid şi dezinformarea. Ea a declarat că extinderea spre est a Uniunii Europene a reprezentat o „restaurare a justiţiei istorice” după ce popoarele din Europa de Est au fost „condamnate la o existenţă de opresiune şi privaţiuni” în 1945”, a menţionat Zaharova.
„Dacă ne amintim că Sandu este cetăţean român, este clar de ce urăşte atât de mult” Uniunea Sovietică, a comentat purtătoarea de cuvânt, înainte de a enumera „binefacerile”de care, în opinia Moscovei, a beneficiat Moldova ca republică sovietică.
„Ca parte a Uniunii Sovietice, Moldova s-a transformat dintr-o ţară agrară cu o economie ruinată într-o republică agrară-industrială prosperă. În această perioadă, pe teritoriul său au fost puse în funcţiune peste 550 de întreprinderi industriale. Producţia de energie electrică a crescut de aproape şase ori – de la 3 la 17 miliarde de kWh. A fost formată aproape întreaga infrastructură de transport de astăzi. Numai în perioada 1946-1950, 3 miliarde de ruble din bugetul general al URSS au fost cheltuite pentru restaurarea şi modernizarea căii ferate moldoveneşti. Comparativ cu 1940, producţia agricolă a crescut de 3,7 ori până în 1990. Rezultatul tuturor acestor transformări a fost creşterea populaţiei cu 77% – de la 2,46 la 4,36 milioane de oameni”, a arătat Zaharova.
Revenind la prezent, Zaharova a spus că una dintre principalele promisiuni electorale ale Maiei Sandu în 2020 a fost formarea unui stat bazat pe statul de drept, îmbunătăţirea bunăstării cetăţenilor şi dezvoltare economică, dar „realitatea cu cifre şi fapte” arată că ea a eşuat.
„În realitate, astăzi, o treime din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei. Inflaţia cumulată în cei trei ani şi ceva de la alegerea lui Sandu a fost de 54,6 la sută. Din 1991, populaţia Republicii Moldova a scăzut cu 41,1 la sută, ajungând la 2,5 milioane de persoane. Iar acest proces continuă. Tinerii fug din ţară din cauza sărăciei şi a lipsei de drepturi. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în anul de studii 2023-2024, în sistemul de învăţământ superior vor fi 56,5 mii de studenţi, în timp ce în 2007 erau 132 mii de studenţi. Poate că am citat greşit ceva? Actualele autorităţi de la Chişinău ştiu să acuze, să înjure şi să ameninţe, dar pot contracara cu cifre şi fapte?” – a lansat, ironic, provocarea Maria Zaharova.
Purtătoarea de cuvânt a trecut apoi la critici şi acuzaţii la adresa autorităţilor de la Chişinău reproşând inclusiv redenumirea unei străzi cu numele Reginei Maria a României, gest interpretat drept un „scuipat” la adresa democraţiei.
„Autorităţile moldovene înăbuşă orice disidenţă, blochează difuzarea presei independente, persecută opoziţia şi îşi şantajează în mod deschis propriul popor. Se urmăreşte o linie consecventă de respingere a identităţii naţionale, a limbii moldoveneşti materne, iar rescrierea istoriei a devenit „trendul” Maiei Sandu. Un exemplu proaspăt este iniţiativa româno-unioniştilor de a redenumi una dintre străzile centrale ale Chişinăului, care poartă numele lui Aleksandr Puşkin, într-o stradă care poartă numele Reginei Maria a României. Aceasta este un scuipat în faţa nu doar a poporului moldovean, ci şi a democraţiei, despre care Sandu vorbeşte atât de mult. Câte străzi vor mai fi dedicate monarhiilor din trecut? Câte pieţe, instituţii şi locuri publice vor avea o tentă regalistă?”, a comentat Zaharova şirul întrebărilor retorice.
„ACEASTA NU ESTE DEMOCRŢIE, CI COLONIALISM”
„Dacă actuala conducere de la Chişinău ar fi mers în alegeri de pe aceste poziţii, atunci nu ar exista întrebări. Dacă ar fi anunţat că vor reinterpreta istoria ţării, că vor renunţa la limba moldovenească în favoarea limbii române, că vor lăuda şi glorifica reprezentanţii caselor monarhice din alte ţări în locul oamenilor care au luptat şi luptă pentru libertatea, independenţa şi democraţia Republicii Moldova, iar cetăţenii au susţinut-o, atunci nu ar fi existat întrebări, atunci nu ar fi existat întrebări. Dar echipa lui Sandu a intrat cu teze exact opuse. Ce fel de democraţie este aceasta, care le ia oamenilor limba proprie şi numeşte străzile centrale cu numele reprezentanţilor caselor monarhice din alte ţări? Aceasta nu este democraţie, ci colonialism”, a acuzat reprezentanta ministerului condus de Serghei Lavrov.
În acest context, ea a acuzat că în instituţiile statului moldovenesc sunt numiţi oameni de la Bucureşti. ”Din decembrie 2023, noul şef al Băncii Naţionale este fostul ministru român de finanţe Dragu, şeful Serviciului de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor este Staicu, iar la Procuratura Generală, la Ministerul Justiţiei şi la alte ministere şi agenţii din ţară au fost numiţi mai mulţi consilieri români”, a exemplificat Zaharova.
„Se pare că, pentru promovarea tuturor acestor „valori europene”, M.G.Sandu a primit la Timişoara un premiu de 30 de mii de euro. În Moldova, o astfel de politică a autorităţilor se numeşte „colonizare hibridă” sub masca integrării europene”, a conchis ea.
În final, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei lui Vladimir Putin a dat asigurări că locuitorii din Republica Moldova tânjesc, de fapt, după legăturile cu Rusia, iar Moscova se declară „gata” să le dezvolte. „Locuitorii ţării protestează din ce în ce mai mult împotriva cursului antipopular şi antirusesc al conducerii. Moldovenii îşi amintesc istoria şi cultura lor. Subliniez – istoria naţională, pentru care strămoşii lor au vărsat sânge, au muncit în fabrici, uzine, câmpuri şi grădini. Oamenii apreciază legăturile cu Rusia prietenoasă. Noi împărtăşim pe deplin această atitudine şi suntem gata să dezvoltăm cooperarea cu prietenii noştri moldoveni”, şi-a încheiat Zaharova comentariul.
