Susţinerea mediului independent şi a antreprenoriatului cultural pentru combaterea efectelor crizei generate în perioada pandemică şi post-pandemică, implicarea autorităţilor centrale în pregătirea şi derularea programului „Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii” şi implementarea reformelor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către Ministerul Culturii se numără printre obiectivele pe termen scurt ale programului de guvernare propus de Guvernul Nicolae Ciucă.
O altă măsură pe termen scurt vizează implicarea autorităţilor centrale în pregătirea şi derularea programului „Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, care se va realiza prin: alocarea de la bugetul de stat a finanţării prevăzute în cuantum de 30 milioane de lei pentru proiecte culturale prin Administraţia Fondului Cultural Naţional şi 138,78 milioane de lei prin transferuri către unităţile administrativ-teritoriale pentru obiectivele de investiţii în infrastructura culturală – moştenirea TM2023.
În acelaşi scop, vor fi identificate alte surse de finanţare şi modalităţi de susţinere a proiectului pentru asigurarea întregului suport necesar.
Pe termen mediu (2022/2024), Ministerul Culturii are în vedere protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural material prin eficientizarea şi creşterea investiţiilor din Programul Naţional de Restaurare a monumentelor istorice (PNR) şi adecvarea finanţării sale la nevoile reale prin linia de finanţare „Valul Renovării” din cadrul Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă; dezvoltarea şi implementarea unei strategii de revitalizare a muzeelor şi punerea în valoare a patrimoniului acestora; salvgardarea siturilor înscrise în lista mondială UNESCO a patrimoniului/patrimoniului în pericol; îmbunătăţirea capacităţii statului român de a salva şi a conserva patrimoniul arhivistic prin programul de salvgardare a fondurilor arhivistice din domeniul cultural; încurajarea cercetării culturale; stimularea creşterii nivelului de consum cultural; transformarea campaniei de achiziţie de artă plastică contemporană în limita unei estimări de 8 milioane lei.
De asemenea, este prevăzută protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial.
Printre priorităţile legislative ale Ministerului Culturii se numără Statutul Lucrătorului Cultural; Codul Patrimoniului; Managementul instituţiilor publice de cultură (amendarea OUG nr. 189/2008) şi Legea Voucherelor Culturale.
Pe termen lung (2024 – 2028) este prevăzută creşterea progresivă, anuală, a bugetului Ministerului Culturii astfel încât până în anul 2028 să atingă pragul de 1% din PIB.
