Timișoara și județul Timiș sunt scăpate de sub orice control al legalității.
“Fraierul de serviciu“ a rămas doar Nicolae Robu, în rest este ca în vestul sălbatic, fiecare face ce dorește, deoarece sistemul judiciar se uită în altă parte.
Polițiști, procurori, judecători, avocați, toți par într-o cârdășie sinistră și parte a unui mecanism care să îi salveze pe borfașii care nu respectă legea, nu să îi prindă.
În afară de Nicolae Robu, în Timișoara niciun dosar important al unui politican nu a făcut istorie în ultimii ani, și nici măcar în cazul fostului primar nu există o decizie importantă, ci doar frecușuri, singurul scop fiind terfelirea sa publică.
Ne întrebăm doar atât, oare dacă actualul șef al PNL Timiș, Alin Nica, ar fi fost audiat la Parchet ar mai fi fost anunțată presa, dar în cazul lui Nicolae Robu de ce erau prezente toate televiziunile?
Reamintim că la Timișoara a MURIT un tânăr, omorât de o poartă ucigașă, iar nimeni de la vârful puterii nu a plătit, ci s-a găsit un țap ispășitor. Dacă moartea unui om nu a interesat sistemul “independent“ de justiție din Timișoara, probabil că nimic nu o va mai face. Este o tăcere aproape totală.
Reamintim de asemenea că la Timișoara exista o perioadă cu o sarabandă de strămutări de dosare din cauza judecătorilor de la Curtea de Apel, atât de “independenți“ erau domnii și doamnele magistrat. O nesimțire și o bătaie de joc generală, o lipsă de respect aproape totală pentru propria meserie și conștiințe aruncate la coșul de gunoi. Despre interesul cetățeanului nici nu se poate discuta, el nu interesează pe nimeni.
Cea mai bună dovadă a celor de mai sus este situația liderului de grup al PNL Timișoara, Adrian Lulciuc, care în calitate de consilier local a încheiat printr-o firmă la care era asociat mai multe contracte cu societăți subordonate Consiliului Local. Deși a făcut deliciul opiniei publice luni la rând, se pare că subiectul nu a interesat niciun organ judiciar din oraș. La Timișoara instituția autosesizării nu mai există? Tot orașul a fost martor tăcut la posibila producere a unor infracțiuni în acest caz, dar nimeni nu a făcut nimic. De ce?
Însă chiar și așa unele lucruri trebuie semnalate.
Așa se face că la Consiliul Județean Timiș se pare că posibila comitere a infracțiunii de fals, atât în cazul documentelor, cât și a semnăturilor a devenit o simplă rutină.
Ultimul exemplu descoperit de investigatorii Buletin de Timișoara se referă la un acord de mediu.
Astfel, în documentele de mai jos, disponibile încă pe site-ul CJ Timiș, dar care suntem siguri că după acest articol vor dispărea pentru ca urmele să fie șterse, puteți vedea cum vicepreședintele PNL al CJ Timiș, Alexandru Proteasa, semnează în locul șefului CJ Timiș, Alin Nica, fără să existe o bară, liniuță sau un P (pentru). Cu verde este semnătura lui Alin Nica, iar cu albastru cea a lui Alexandru Proteasa.
Falsul poate fi văzut și de orbul care a nimerit Brăila, iar el este prezent pe un document oficial emis de Consiliul Județean care produce efecte juridice, deci o posibilă încălcare gravă a legii.
Mai mult decât atât, în acest caz se poate discuta inclusiv de infracțiunea de uzurparea de calități oficiale, deoarece vicepreședintele CJ Timiș se substituie în mod nelegal președintelui CJ Timiș, calitate pe care nu o deține. În fapt, Alexandru Proteasa semnează ca și el ar fi președintele CJ Timiș.
Interesează acest aspect justiția timișoreană? Vom vedem curând, când va fi sesizată speța la Parchet.
Acesta nu este însă singurul caz.
Astfel, în iunie 2021, Consiliul Județean Timiș, sub semnătura lui Alin Nica, a aprobat repartizarea banilor pentru cultele religioase din județ.
Mai jos aveți Hotărârea de Consiliu Județean (documentul mai alb) care a fost publicată la data respectivă pe site-ul administrației județene – la această oră documentul nu mai există postat pe site.
Problema HCJ-ului este că Alin Nica era membru la data respectivă, iunie 2021, în Consiliul Parohial al Bisericii Dudeștii Noi și alocând bani de la CJ Timiș către Biserica de la el din sat, s-a ales cu plângere la Agenția Națională de Integritate pentru un posibil conflict de interese.
A doua Hotărâre de Consiliu Județean (cea mai închisă la culoare) este practic același HCJ care a fost depus de Alin Nica în instanță într-un proces civil intentat redactorului-șef al Buletin de Timișoara, dosar care este încă pe rol, dar care arată complet diferit față de primul la nivelul semnăturilor.
Așadar, există două documente, unul electronic, semnat de Alin Nica, și unul fizic, pe hârtie, semnat de vicepreședintele PNL al CJ Timiș, Alexandru Proteasa. Conform legii NU POT EXISTA două asemenea documente.
Se poate observa că la nivelul secretarului județul există un “P”, adică cineva a semnat pentru secretar, atât pe formatul electronic, cât și pe cel fizic, dar la nivelul președintelui CJ Timiș, Alin Nica, NU EXISTĂ niciun “P”, nici pe formatul fizic, nici pe cel electronic. “P” apare pe o ștampilă, însă era obligatoriu să fie în dreptul numelui, ca la secretar, de unde apare suspiciunea că HCJ-ul a fost modificat, pentru ca semnătura lui Alin Nica să nu mai apară pe formatul fizic și în acest fel să se justifice faptul că nu este în conflict de interese deoarece nu el a semnat documentul.
În acest caz se poate vorbi și de o încălcare a atribuțiilor deoarece semnarea Hotărârilor de Consiliu Județean este o atribuție pe care șeful CJ Timiș nu o poate delega conform legii.
A fost documentul falsificat? Dacă a fost falsificat sau nu, DNA ar trebui să verifice aceste aspecte, și să ofere răspunsurile necesare opiniei publice, dar nu o face. De ce?
La fel ar fi trebuit ca Agenția Națională de Integritate să solicite Parchetului să afle ce s-a întâmplat, de ce varianta electronică HCJ-ul era semnată de Alin Nica, iar pe formatul fizic apare semnătura vicepreședintelui PNL al CJ Timiș, Alexandru Proteasa.
Deci, marea digitalizare ne-a adus în situația ca documentele să poată fi modificate în funcție de interese, deci nu este în beneficiul cetățenilor, ci în marele beneficiu al politicienilor.
Mai grav este că documentul a produs și efecte juridice, ceea ce ar trebui să fie suficient pentru procurori să se autosesizeze, însă probabil excursiile la ski și chermezele chiar cu politicienii sunt mai importante.
Conform legii formatul electronic și formatul fizic al unui document trebuie să fie identic, adică la nivel de punct și virgulă. După cum vedeți cele două documente sunt radical diferite la nivelul semnăturilor.
De ce nu se autosesizează DNA în privința șefului CJ și PNL Timiș, Alin Nica? Este o întrebare la care doar beneficiarii de pensii speciale pot răspunde.
