Administraţia Bazinală Apele Banat (ABAB) a început, joi, recepţia lucrărilor efectuate la Nodul hidrotehnic de la Sânmihaiu Român, care vor permite reluarea navală pe Bega, până la frontiera cu Serbia.
Fiind un proiect transfrontalier „în oglindă” cu partea sârbă, care vizează „Repararea infrastructurii de navigaţie pe Canalul Bega”, cu finanţare europeană prin IPA Interreg CBC România-Serbia, în momentul în care şi vecinii de peste graniţă vor finaliza lucrările, circulaţia navelor pe Bega va reintra în circuitul european, cu posibilitate de conectare până la Marea Nordului.
Directorul adjunct al ABAB, Titu Bojin, a explicat că în cadrul verificărilor sistemului de ecluze de la Sânmihaiu Român, „un vaporetto, care a plecat din Timişoara, a trecut prin ecluza de la nodul hidrotehnic reabilitat cu bani europeni. Scopul a fost acela de a verifica cum funcţionează mecanismele ecluzei. Totul a decurs normal, ecluza este funcţională”.
ABA Banat a finalizat lucrările de reabilitare a barajului stăvilar şi a ecluzei de la nodul hidrotehnic Sânmihaiu Român, dar proiectul va fi finalizat abia anul viitor, când şi partea sârbă va termina toate lucrările propuse.
Nodul hidrotehnic a fost construit în perioada Imperiului Austro-Ungar, în anul 1909, iar lucrări de reparaţii nu s-au mai făcut până acum. Fără sistemul de ecluze de aici, care să controleze nivelul apelor râului Bega, nu se poate vorbi despre o navigaţie cu vapoare pe Bega şi în aval, până la frontiera cu Serbia.
Lucrările de reparaţii la acest obiectiv au început în 2010, prin punerea la uscat a barajului, pentru a se vedea ce trebuie făcut în vederea repunerii în funcţiune a stăvilarului. Atunci a fost o finanţare din partea Băncii Mondiale, după care nu s-au mai identificat resurse financiare până în anul 2017, când a fost identificată posibilitatea realizării proiectului cu finanţare europeană prin IPA Interreg CBC România-Serbia. Valoarea totală a proiectului este de aproape 14.000.000 de euro, din care jumătate au revenit partenerului de proiect ABA Banat, cu care a fost reabilitat nodul hidrotehnic.
Bega este primul canal navigabil de pe teritoriul actual al României, construit între anii 1728-1760, iar în noiembrie 1732 pe el a circulat primul vapor, până la Pancevo. Primele curse de pasageri pe Canalul Bega au avut loc în anul 1869, când se transportau anual, cu vapoarele, peste 50.000 de oameni, ajungând la peste 500.000 de oameni în 1944. La începutul secolului XX, peste 500 de ambarcaţiuni comerciale tranzitau Canalul Bega.
Portul Timişoara făcea legătura între Bega şi Tisa, şi Regensburg, iar apoi, prin transbordare pe Rin, până la Marea Nordului, facilitând transportul produselor agricole din Banat până la Viena, dar şi pe Coasta Adriaticii.
Transportul de mărfuri a fost întrerupt în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi reluat în 1948, pentru ca în 1958 să fie închis definitiv, iar cursele de pasageri au fost sistate în 1967.
Canalul Bega are o lungime de 44 km pe teritoriul României şi 72 km pe cel al Serbiei, este cale navigabilă eficientă şi ieftină până la Dunăre şi Rin, având o legătură directă pentru transportul mărfurilor şi al pasagerilor până la Rotterdam.
