Timiş: scade vârsta pacienţilor cu afecţiuni oncologice – numărul consultațiilor în creştere cu 30% faţă de anul precedent

Vârsta pacienţilor cu afecţiuni oncologice care s-au adresat de la începutul anului medicilor din Ambulatoriul de Oncologie al Spitalului Judeţean Timişoara a scăzut până la 22 de ani, în timp ce numărul consultaţiilor acordate a ajuns la 1.100, în aceeaşi perioadă, fiind în creştere cu 30% faţă de anul precedent.

Majoritar sunt afecţiuni oncologice digestive (colon-rect, intestin subţire, pancreas, stomac) apoi urmează cele mamare şi pulmonare. Boala se vindecă pe fondul unui psihic bun. Un stil de viaţă moderat, cu măsură bună în toate, tratamentul urmat corect şi colaborarea cu un medic psihiatru cu competenţă în psihologie. Pentru că a scăzut mult vârsta de îmbolnăvire în oncologie, tinerii, de pildă, au mare nevoie de dialogul cu un psihiatru. Un diagnostic de boală oncologică te zdruncină„, a declarat, joi, medicul oncolog Georgiana Moise de la Spitalul Judeţean Timişoara.

Pe de altă parte, creşterea cazurilor de îmbolnăvire mai arată şi că oamenii merg mai des la medic pentru controale de rutină, investigaţii simple, analize de laborator etc.

În cazul în care boala progresează, se schimbă şi linia de tratament, deci există soluţii, dar specialiştii recomandă frecvent investigaţiile anuale de laborator, respectiv analize de sânge, testul Babeş Papanicolau, PSA pentru prostată şi orice altă investigaţie considerată de medicul de familie că ar fi relevantă.

Sunt zilnic trei-patru pacienţi noi la cabinet, care primesc o veste proastă. Sunt afectaţi pacientul, familia, cercul de prieteni, colegii de serviciu şi, deopotrivă, medicul oncolog. Pacienţii cu boală oncologică au nevoie de suport, de prioritate la toate serviciile medicale, au nevoie de înţelegere şi acceptare. Frica de a începe chimioterapia e foarte mare. Se nasc tulburări psiho-somatice, anxietate, depresii chiar„, spune medicul oncolog.

Cabinetul de oncologie medicală din Ambulatoriul Spitalului Judeţean Timişoara se adresează, în general, pacienţilor care au un status de performanţă relativ bun, adică sunt autonomi, duc o viaţă normală, muncesc, au viaţă de familie. Tratamentul pe care îl primesc vine în urma unor evaluări de specialitate şi, obligatoriu, după o confirmare histo-patologică.  

Recomandările noastre

Cele mai citite articole