Situația de la depozitul de deșeuri de la Ghizela a ajuns într-un punct critic, după cum a explicat vineri, într-o conferință de presă, președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis. Acesta a lansat un val de acuzații atât către operatorul Retim, cât și către instituții ale statului care, în opinia sa, „au închis ochii” în fața unor nereguli grave. VIDEO AICI.
„Realitatea este foarte, foarte gravă. Nu am fi ajuns aici fără complicitatea instituțiilor statului care trebuiau să monitorizeze și să sancționeze abaterile. Dacă un cetățean aruncă un sac de gunoi pe marginea drumului, i se confiscă mașina, dar dacă se depozitează sute de mii de tone de deșeuri neconforme nu e nicio problemă. Nu vedem nici ONG-uri de mediu active, nici autorități”, a declarat Simonis.
Studiile confirmă: risc major de mediu
Șeful CJ Timiș a reamintit că în primăvara acestui an instituția a comandat un studiu independent, în valoare de aproape 1 milion de lei, care a identificat:
– peste 200.000 mc de levigat în celulele 1 și 2;
– risc ridicat de contaminare a solului;
– risc major de poluare a râurilor Bega și Timiș.
„Aceleași date le regăsim și într-un studiu realizat chiar de Retim în 2020, pe care l-au prezentat CJT la acea vreme. Ei recunoșteau atunci că există 200.000 mc de levigat. Deci nu este o noutate, doar că acum pericolul este iminent”, a precizat Simonis.
Garda de Mediu confirmă depășirea capacității
În urma controalelor, Garda de Mediu a dispus mai multe măsuri, inclusiv sistarea depunerii de deșeuri pe celula 2 a depozitului de la Ghizela, începând cu 20 octombrie 2025, din cauza depășirii capacității autorizate.
Conform măsurătorilor oficiale:
– capacitatea maximă aprobată pentru celula 2: 1.127.000 mc;
– cantitatea efectivă depozitată: 1.174.000 mc.
„Este clar, celula 2 este supraîncărcată. Retim însuși, în documentele trimise la Garda de Mediu, recunoaște o depășire de 23.000 mc. Decizia Gărzii este clară: oprirea depozitării și drenarea levigatului”, a subliniat președintele CJ.
Retim contestă, CJ Timiș caută soluții
În paralel, Simonis acuză Retim că blochează soluțiile alternative pentru gestionarea gunoiului. Consiliul Județean a căutat sprijin în Arad și Hunedoara pentru transferul temporar al deșeurilor, dar operatorul a contestat hotărârea Consiliului Județean Hunedoara.
„Retim vrea ca din 20 octombrie, când groapa nu mai poate primi deșeuri, gunoiul timișenilor să rămână pe străzi. Menționez că jumătate din acționariatul Retim este Primăria Timișoara”, a avertizat Simonis.
Suspiciuni de deturnare a fondurilor
Șeful CJ a ridicat și problema fondului pentru închiderea depozitului, unde susține că operatorul nu a constituit integral sumele colectate:
– doar 60–70% din bani ar fi fost puși deoparte pentru ecologizare;
– restul sumelor, deși încasate din facturile către cetățeni, lipsesc.
Mai mult, Simonis acuză că Retim a încasat taxe pentru sortarea deșeurilor, în timp ce, timp de peste un an, ar fi depozitat la grămadă și gunoiul menajer, și cel colectat selectiv.
„Dacă nu puteai sorta, de ce încasai bani pentru o operațiune neefectuată? Asta înseamnă deturnare de fonduri, milioane de lei”, a acuzat Simonis, adăugând că cetățenii erau amendați pentru colectare necorespunzătoare, în timp ce operatorul arunca toate deșeurile împreună.
Confruntarea politică și juridică
Situația de la Ghizela riscă să se transforme într-un conflict juridic major. Simonis a anunțat că CJ Timiș ia în calcul plângeri penale și se pregătește pentru un litigiu cu Retim.
„Nu mă las intimidat nici de instituții, nici de operator, nici de multinaționale, nici de influența vreunei ambasade sau a vreunui om politic. Nu vreau pace, nu vreau război, vreau respect pentru normele de mediu și pentru locuitorii județului Timiș”, a declarat ferm președintele CJ.
În acest context, Consiliul Județean pregătește înființarea unei societăți proprii care să preia operarea depozitului, o inițiativă contestată deja de Retim.
Timișoara, prinsă la mijloc
Primarul Dominic Fritz a participat, joi, potrivit lui Simonis, la o discuție de o oră și jumătate pe această temă. „Sunt acționari la Retim, dar cu influență minimă. Situația este dificilă. Totuși, nu e vorba de gunoiul CJT sau al Primăriei, e vorba de gunoiul timișorenilor și al timișenilor. Trebuie să găsim soluții și să facem investiții”, a subliniat liderul CJ.
Deponeul de la Ghizela devine, pe zi ce trece, un test de responsabilitate pentru autorități, operator și comunitate. Din 20 octombrie, județul Timiș ar putea intra într-o criză a deșeurilor, dacă soluțiile alternative nu vor fi puse rapid în practică.
„Cel mai probabil contractul va sta la baza unui litigiu între CJ Timiș și Retim. În paralel, vom analiza și depunerea de plângeri penale”, a încheiat Simonis.
