Anul trecut, după 65 de ani, a fost deschis un punct de trecere a frontierei de stat cu Serbia pe apă.
Sâmbătă, 23 septembrie, ambarcațiunea Pelicanul a trecut frontiera spre Serbia pe Canalul navigabil Bega către ecluza de la Srpski Itebej.
Pelicanul a fost deschizător de drumuri a doua zi, când a pornit spre Timișoara alături de alte opt ambarcațiuni din Serbia.
Opt bărci din Serbia erau ancorate la Timișoara, în zona centrală, în apropiere de Catedrala Mitropolitană.
Bărcile au parcurs 30 de kilometri, pe partea românească a râului Bega, pentru a participa la evenimentul ”Peisaj în mișcare” a proiectului cultural “Ecluze pe Bega”, care propune o nouă viziune pentru Canalul navigabil Bega, pe toată lungimea acestuia, până la vărsarea în Tisa.
Proiectul va continua și în 2024 când la Timișoara sunt așteptate peste 50 de ambarcațiuni din Serbia și-au anunțat intenția de a participa în acest an la regatta.
“În 2024 Ecluze pe Bega merge înainte, cu forțe proaspete și cu ambiții mult mai mari. Peste 50 de ambarcațiuni din Serbia și-au anunțat intenția de a participa în acest an la regatta și de a face călătoria pe apă spre Timișoara. Am inițiat deja discuții cu autorități, instituții și organizații relevante în vederea deschiderii frontierei navale și pentru stabilirea tuturor detaliilor organizatorice. E de datoria Timișoarei să facă toate eforturile pentru asigurarea celor mai bune condiții celor ce ne vor fi goști. Vom propune soluții inovative, ieftine, ce pot fi modele de bune practici și exemple pentru modelarea malurilor Begheiului de mâine, astfel încât Timișoara să își asume cu adevărat rolul de port cultural al Europei“, arată organizatorii.
În 2022 s-a încheiat proiectul ”Repararea infrastructurii de navigaţie a Canalului Bega”, în valoare de 13,85 milioane euro, din care 11,77 milioane euro bani de la Uniunea Europeană prin programul IPA, care s-au împărţit în două. Jumătate au revenit părţii române care a refăcut ecluza de la Sânmihaiu Român, de lângă Timişoara şi a asigurat semnalizarea costieră, iar cealaltă jumătate a revenit părţii sârbe, care a reparat nodurile hidrotehnice de la Srpski Itebej şi Klek. Pe lângă aceşti bani, 917.000 euro au reprezentat cofinanţare de la bugetul naţional, iar 141.000 euro a fost contribuţia ABA Banat şi Consiliul Judeţean Timiş.
