Expoziţie inedită de pălării inspirate din picturi celebre spaniole şi hispano-americane, la Cazarma U din Timişoara.
Expoziţia „Pălăria spaniolă” va putea fi vizitată, timp de trei săptămâni, în perioada 12 octombrie – 5 noiembrie, în camerele 6, 7 şi 8 din Cazarma U din Timişoara.
Poate fi pălăria o extensie a expresiei plastice a sculpturii?, aceasta este întrebarea la care organizatorii îşi doresc să propună un răspuns.
Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 12 octombrie, începând cu ora 18.00. Orarul de vizitare al expoziţiei „Pălăria spaniolă” este următorul: în zilele de miercuri şi joi – cu programare telefonică pentru grupuri organizate şi între orele 14:00 – 18:00 în zilele de vineri până duminică.
„«Călătoria» sculpturii prin propria ei devenire cucereşte în cursul lunii octombrie alte teritorii: acum, obiectul vestimentar. Glisând pe muchia dintre estetic şi funcţional, «Pălăria spaniolă» descoperă lumea fascinantă a geniului pictural iberic concentrată într-un obiect”, a mărturisit Sorina Jecza, preşedinta Fundaţiei Interart Triade.
Fidelă conceptului curatorial al proiectului după Sculptură/Sculptură după, potrivit căruia în arta contemporană obiectul tridimensional şi-a depăşit condiţia sau limitele, expoziţia „Pălăria spaniolă” invită publicul iubitor de frumos la o călătorie atipică şi provocatoare în istoria picturii spaniole şi a ţărilor de limbă spaniolă. Mai mult decât un simplu accesoriu, pălăria reprezintă în abordarea designerului şi artistei Cosmina Nicolescu „o notă personală care întregeşte personalitatea celui care o poartă şi prin care, la o privire mai atentă, se pot citi timiditatea, emoţia, respectul, politeţea rece, dorinţa de a seduce, nerăbdarea sau pedanteria. Felul în care este purtată pălăria, înclinarea sa, lungimea penelor sau dimensiunea ornamentelor, culoarea şi textura pot fi mărci ale identităţii, intenţiilor, calităţilor, statutului, cantităţii de alcool consumat, stilului, averii, modestiei, vârstei posesorilor ei”.
Designerul a abordat acest element vestimentar din perspectiva sa de obiect pictorial: parte dintr-o capodoperă şi o formă de expresie artistică. Au fost alese câteva pălării ilustrate în picturi în care rolul acestora are o încărcătură mai mare decât cel superficial de obiect doar uneori folositor. Poate în mod surprinzător, pălăriile reuşesc să conţină complexitatea şi forţa culturii spaniole.
Cele 16 pălării le oferă ocazia vizitatorilor expoziţiei să-i redescope pe Joaquín Sorolla, Ricardo Balaca, Alonso Sánchez Coello, Claudio Coello, Francisco Goya, Adelardo Covarsí, Pablo Picasso, Francisco Zurbarán, Raimundo de Madrazo, Antonio Berni, Miquel Barceló, Carmelo Fernández, Frida Kahlo, Remedios Varo şi Diego Velásquez.
„Îmi plac pălăriile şi muzeele. De fapt, de multe ori, mă uită Dumnezeu în muzeu. E o expresie interesantă care cred că înseamnă că s-a blocat contoarul, că momentele de hipnoză în spaţiul acela utopic şi vidat înseamnă, pentru unii, o prezenţă atât de completă, încât suma lor se scade pe loc. Privirea mea de acolo este influenţată de ceea ce fac în timpul obişnuit, timpul cel curgător în care lucrez pălării, cos pene, observ felul în care pălăria se aşază pe cap, caut pălăria în rima cea mai bună cu cel ce o va purta. Această familiaritate influenţează relaţia mea cu un tablou. Mă uit instinctiv la pălărie. Dacă există acolo, este evident că a fost esenţială pentru un artist: are un sens, participă cu ceva sau tace, doar semnalează, explică, face cu ochiul, e un citat.
Astfel, pălăria din tablou e pălăria mea utopică, pe care un artist a pus-o acolo când a organizat în interiorul ramei ceva ce scapă contoarului. Am ales 16 astfel de pălării, din tablouri mari, din lumea hispanică, şi am lucrat, aşa, ca un mod de a admira, 16 replici, asemănătoare sau distincte, în relaţie de amor sau dezbatere, încercând să arăt / transpun / împart starea de hipnoză euforică pe care o induc”, a mărturisit Cosmina Nicolescu.
Cosmina Nicolescu şi-a înfiinţat atelierul de pălării Fandacsia în 2007 în Bucureşti, după mulţi ani în care a visat la acest proiect, timp în care a lucrat ca regizor de film şi producător.
Proiectul „după Sculptură/Sculptură după” face parte din Programul cultural naţional „Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”.
