Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat astăzi că proiectul de modernizare a liniilor de cale ferată între Caransebeş şi Arad este blocat la Primăria Timişoara, pe tronsonul care traversează Timişoara.
„O să am întâlnire cu Primăria, cu primarul (Dominic Fritz, n.r.) şi echipa dansului, legată de proiectul pe feroviar care traversează Timişoara, care în acest moment nu are toate acordurile de la Primărie. Am ajuns în situaţia pe care nu mi-o doream, şi anume să fie ultimul proiect care primeşte avize. S-au primit avize pe Cluj. Sunt 2 proiecte: Episcopia Braşovului – Cluj şi Caransebeş – Arad. Rostul întâlnirii de astăzi cu domnul primar este să depăşim odată aceste obstacole şi să dăm drumul la un proiect, important, zic eu. Sper să ajungem la o înţelegere astfel încât să se primească avizele şi de la Primărie, avize pe care le-a mai dat odată în trecut, în paranteză fie spus. Că acest proiect a fost avizat în trecut. E adevărat că era altă administraţie, dar, ştiţi cum e … că am fost şi cu Peter Sijjarto (ministrul de Externe al Ungariei – n.r.), holul de la Consiliul Judeţean e plin de poze de foşti preşedinţi. Administraţia rămâne, dar…”, a declarat Sorin Grindeanu.
Concluziile discuțiilor au fost prezentate de viceprimarul USR al Timișoarei, Ruben Lațcău, care a spus că unele soluții propuse de proiectat nu sunt legale.
“Autorizația de construcție pentru acest proiect o emite Ministerul Transporturilor. Primăria Timișoara și Consiliul Județean emit doar niște avize. Am avut astăzi o întâlnire extrem de bună cu dl. ministru Grindeanu, echipa de la CFR Infrastructură și firma constructoare We Build, și apreciem că dl ministru și-a luat timp să ne vedem pe acest subiect. Sunt unele soluții propuse de proiectant care sunt soluții improprii și vor crea mai multe probleme decât vor rezolva prin modul în care au fost propuse. Este un proiect mare, ne dorim să se facă, dar ele trebuie gândite ca și peste 5 ani și peste 10 ani să ne bucurăm de ele, nu să ne fie rușine cum au fost făcute și să ne întrebăm cine a făcut investiția respectivă. Spre exemplu pe strada Gheorghe Adam în care bulevardul acesta de patru benzi se îngusta la o bandă pe sens. Am fi avut o gâtuire care ar fi blocat până și intersecția de pe Calea Lugojului. Evident că noi nu putem să acceptăm așa ceva la zona UMT. Dl ministru Grindeanu este aici în întregime de acord cu noi și a cerut proiectantului să vină cu o soluție. Am mai avut la o problemă pe strada Radu de la Afumați (n.r. zona Ronaț) unde primăria deși a dorit să mute pasajul pe CA Rosetti, am înțeles limitele pe care le are CFR-ul și am acceptat un pasaj chiar dacă creează anumite probleme, dar pasajul așa cum a fost propus primăriei și comisie de circulație nu asigură relații de stânga-dreapta dincolo de calea ferată, și mai mult, vine cu un drum de patru metri cu două benzi pe sens. Eu nu știu cum se poate face un drum de două benzi în patru metri, pentru că două mașini mai mari nu încapă una pe lângă alta. Sunt propuneri făcute de proiectant care nu respectă normativele de proiectare. În felul acesta noi nu putem să le aprobăm. Ministrul Grindeanu a fost deschis la aceste puncte, le-am prezentat în întregime și săptămâna viitoare joi vom avea o ședință la București la CFR Infrastructură, iar până atunci proiectant s-a angajat să rezolve punctele ridicate de Primăria Timișoara și pe care CFR le-a acceptat. Noi putem să înțelegem diverse compromisuri și că este mai important ca acest proiect să se facă, dar sunt câteva elemente esențiale care nu pot fi acceptate. Nu putem accepta la UMT o îngustare de o bandă pe sens. Nu putem accepta drumuri de două benzi în patru metri, nu este legal, nu că nu vrea Fritz sau Lațcău, iar ministrul Grindeanu înțelege acest aspect și toată lumea așteaptă de la proiectant soluții corecte“, a spus Ruben Lațcău.
Firmele de construcţie au fost desemnate încă de anul trecut, iar acum se lucrează la proiectare pe cele 4 loturi în care a fost împărţită magistrala de cale ferată de 162 km, Caransebeş – Lugoj – Timişoara – Arad, a cărei modernizare costă aproape 9 miliarde de lei, bani asiguraţi prin PNRR.
Pentru Timişoara, realizarea acestui obiectiv de infrastructură feroviară va însemna o mulţime de schimbări.
Ministrul Transporturilor a explicat că în proiectul pentru acest segment este prevăzut un sens giratoriu suspendat, la intersecţia de la strada Baader din Timişoara, despre care se vorbea încă de acum câţiva ani când au fost întocmite primele planuri. Pe lângă giraţia suspendată, mai sunt prevăzute şi alte pasaje peste calea ferată.
Gara de Nord din Timişoara va deveni cea mai frumoasă din vestul României, spune ministrul,iar în cadrul proiectului 20 de staţii CFR din Timiş vor fi modernizate. Este vorba despre staţiile: Timişoara Est, Timişoara Nord, Ronaţ Triaj, Sânandrei, Băile Călacea, Orţişoara, Sacu, Jena, Chizatau, Tapia, Jabar, Şuştra, Izvin, Ghiroda, Găvojdia, Lugoj, Belinţ, Topolovăţ, Recaş, Remetea Mare.
De asemenea, va fi amenajată o staţie CFR la Timişoara, aproape de centrul oraşului, lângă cel mai mare mall din oraş şi care va asigura şi o legătură rapidă cu Aeroportul Timişoara
Calea ferată Caransebeş – Lugoj – Timişoara – Arad are o lungime de 162 kilometri, iar în proiectul de modernizare prin PNRR este împărţită în 4 loturi:
Lotul 1: Caransebeş – Lugoj (39,56km) – câştigător licitaţie: Asocierea WEBUILD SPA – SALCEF SPA – 1,3 miliarde lei (fără TVA)
Lotul 2: Lugoj – Timişoara Est (53,91km) – câştigător licitaţie: FCC CONSTRUCCION SA – 1,9 miliarde lei (fără TVA)
Lotul 3: Timişoara Est – Ronaţ Triaj (13,86km) – câştigător licitaţie: Asocierea WEBUILD SPA – Partecipazioni Italia SPA – SALCEF SPA – 1,4 miliarde lei (fără TVA)
Lotul 4: Ronaţ Triaj – Arad (54,86 km) – câştigător licitaţie: Asocierea WEBUILD SPA – Partecipazioni Italia SPA – SALCEF SPA – 2,1 miliarde lei (fără TVA)
Sumele asigurate prin PNRR vor fi folosite pentru lucrări complexe necesare dezvoltării infrastructurii din sud-vestul ţării: dublarea liniei de cale ferată pe tot traseul; refacerea liniilor şi corectarea traseului pentru că trenurile să poată circulă cu viteze de 160 km/h; modernizarea gărilor; construirea de pasarele pietonale şi adaptarea nivelului peroanelor la standardele europene; înfiinţarea unor halte de călători în zonele urbane, pentru accesul direct la reţeaua feroviară de transport; desfiinţarea trecerilor la nivel sau construirea unor pasaje denivelate; construirea a două noi clădiri pentru mentenanţă şi a unui centru regional de management al traficului şi sistem ERTMS.
