Consiliul Local Timișoara a discutat marți, 23 decembrie, mai multe proiecte de hotărâre privind majorarea impozitului pe clădiri pentru imobilele considerate neîngrijite sau degradate, măsură ce ar urma să se aplice începând cu anul 2026. Lista clădirilor vizate o puteți citi AICI.
În acest context, viceprimarul USR al Timișoarei, Ruben Lațcău, a făcut o dezvăluire șoc: chiar imobilul în care locuiește a fost supraimpozitat, înainte ca asociația de proprietari să demareze lucrările de reabilitare. Ruben Lațcău a vorbit atât din postura de reprezentant al administrației, cât și din cea de proprietar într-o zonă istorică a orașului.
Viceprimarul USR a susținut că mecanismul supraimpozitării este unul „net pozitiv”, întrucât creează o motivație reală pentru proprietari și asociațiile de locatari să inițieze lucrări de reabilitare a fațadelor. Potrivit acestuia, în multe cazuri există blocaje istorice și lipsă de consens la nivelul asociațiilor, iar presiunea fiscală funcționează ca un stimulent extern necesar pentru deblocarea situațiilor.
Ruben Lațcău a recunoscut că există și situații punctuale problematice, în special în cazul imobilelor mari, cu fațade pe mai multe laturi, unde doar o parte a clădirii a fost reabilitată. În astfel de cazuri, supraimpozitarea se aplică unitar tuturor proprietarilor, inclusiv celor care și-au îndeplinit obligațiile, din cauza cadrului legislativ actual.
„Problema nu este mecanismul în sine, care funcționează și produce rezultate vizibile în oraș, ci legislația din România, care nu permite tratarea diferențiată a proprietarilor din același imobil”, a explicat viceprimarul. Acesta a subliniat că orice încercare de a introduce prin hotărâre de consiliu local excepții sau pârghii suplimentare ar fi vulnerabilă juridic și ar putea duce la anularea hotărârilor în instanță.
În opinia lui Ruben Lațcău, soluția pe termen lung nu ține de administrația locală, ci de modificarea cadrului legal la nivel național, prin inițiative parlamentare care să permită individualizarea tratamentului fiscal în funcție de starea efectivă a fiecărei părți dintr-un imobil.
„Atât timp cât legislația ne obligă să tratăm clădirea unitar, orice abatere de la acest principiu ar pune în pericol întregul program de reabilitare”, a concluzionat viceprimarul.
