Situație revoltătoare în cel mai grosolan mod și cusută cu ață albă la Timișoara unde DNA cică s-a ”autosesizat” după circa 5 ani în privința unor fonduri alocate pentru termoficare.
Din capul locului trebuie precizat că cel puțin la Timișoara autosesizările DNA sau a alor parchete au lipsit cu desăvârșire în cazuri importante, cu atât mai mult este revoltătoare o așa zisă ”autosesizare” după 5 ani, de aceea totul pare orchestrat politic la modul chiar grosolan.
Situația este revoltătoare deoarece ea urmează încetării mandatului primarului Dominic Fritz pe o lege care nu exisa la momentul începerii dar și terminării procesului său cu ANI și a fost dată doar pentru a scăpa de primarul Timișoarei.
Așadar, coincidențele sunt prea mari și prea evidente pentru a nu bate și la o ochiul unui orb.
Dar, revenind la dosarul privind Colterm-ul.
DNA a solicitat Primăriei Timișoara documente privind modul în care au fost utilizați banii alocați de Guvern pentru încălzirea orașului în iarna 2021-2022.
Informația a fost relatată marți seara de Antena 3, care a anunțat existența unui dosar penal ce vizează conducerea administrației locale, în legătură cu presupuse fapte de abuz în serviciu și folosirea sumei de aproximativ 68 de milioane de lei.
Miercuri, Ruben Lațcău, viceprimarul USR care exercită atribuțiile de primar al Timișoarei, a susținut o declarație de presă în care a explicat cum au fost folosiți banii și a criticat faptul că situația este investigată în cazul Timișoarei, deși, potrivit acestuia, toate orașele care au sisteme centralizate de încălzire au primit și utilizat fonduri în aceeași perioadă.
Lațcău a precizat că suma primită de la Guvern a fost de 67,8 milioane de lei și că întreaga valoare a fost transferată către Colterm, compania de termoficare a municipiului.
„În iarna 2021-2022, Timișoara se confrunta, la fel ca orașele din România și din întreaga Europă, cu o criză energetică fără precedent. Facturile creșteau, prețul la gaz creștea de la o zi la alta, furnizorii cereau plata în avans, iar situația era una critică. Municipiul Timișoara s-a asigurat că în acea iarnă există finanțare, în așa fel încât căldura din casele timișorenilor, din școli și din spitale să poată funcționa în continuare”, a declarat viceprimarul.
Acesta a susținut că administrația locală a fost nevoită să ia măsuri pentru a asigura continuitatea furnizării căldurii, în condițiile în care prețurile la gaze crescuseră puternic.
„Prioritatea noastră absolută a fost să ne asigurăm că există finanțare și că gazul poate fi cumpărat, deși prețurile crescuseră de cinci ori în termen de câteva săptămâni. Am făcut acest lucru chiar plătind facturi în avans către termoficare”, a afirmat Lațcău.
„Fiecare leu a mers către Colterm”
Viceprimarul a insistat asupra destinației banilor primiți de la Guvern și a respins acuzațiile potrivit cărora municipalitatea ar fi beneficiat necuvenit de aceste fonduri.
„Atunci când au venit banii de la Guvern, vorbim de o sumă de 67,8 milioane de lei, ne-am asigurat că fiecare leu merge către căldura timișorenilor. Acei bani au mers în întregime către compania de termoficare. Fiecare leu nu a mers către firme intermediare, nu a mers în conturi private. Fiecare leu din acei 67,8 milioane de lei, care au fost alocați către Timișoara, în acel proces în care au fost alocați bani în toată țara, a mers către Colterm și către căldură”, a declarat Ruben Lațcău.
El a adăugat că banii transferați companiei de termoficare au fost utilizați pentru achiziția de gaze naturale.
„Toți banii aceștia care au venit de la Guvern au ajuns la Colterm. Și toți acești bani care au ajuns la Colterm au fost cheltuiți pe gaz pentru a încălzi casele, școlile și spitalele din Timișoara. Destinația lor a fost aceea de a fi folosiți pentru gaz. Fiecare leu care a intrat în cont de la Guvern a mers din contul Primăriei în contul Coltermului. Și fiecare leu pe care Coltermul l-a primit a fost folosit pentru a cumpăra gaz”, a susținut viceprimarul.
La întrebările jurnaliștilor privind modalitatea de efectuare a plăților, Lațcău a afirmat că administrațiile locale nu puteau utiliza o altă procedură decât cea prevăzută de lege.
„Toate orașele au făcut plățile la fel, pentru că plăți nu se pot face decât pe facturi. Legea finanțelor publice explică în mod clar cum se pot face plățile, iar Oradea, Arad, Iași, Craiova, Timișoara, București, toate orașele care au companii de termie au plătit în același fel, pentru că nu există altă pârghie legală”, a declarat Ruben Lațcău.
„Doar Timișoara este acuzată de foloase necuvenite”
Viceprimarul a comparat situația Timișoarei cu cea a altor municipii care au beneficiat de finanțări guvernamentale pentru sistemele centralizate de încălzire în iarna 2021-2022.
„În mod regulat, Timișoara a fost sărită de bani de la Guvern. În mod constant, Timișoara a trimis în fiecare an mai mulți bani la București decât a primit. Și, în mod regulat, Timișoara a fost sărită de finanțări de la Guvern. Iar acum, când aflăm că Timișoara a primit și ea bani, este acuzată că a primit, de fapt, foloase necuvenite”, a afirmat acesta.
Lațcău a enumerat Bucureștiul, Iașiul, Craiova, Aradul și Oradea printre orașele care au primit bani pentru sistemele centralizate de încălzire în aceeași perioadă.
„Toate orașele care se încălzeau în sistem centralizat, București, Iași, Craiova, Arad, Oradea și așa mai departe, toate sistemele centralizate de încălzire au primit în acea iarnă, 2021-2022, bani de la Guvern pentru căldură. Dar doar în Timișoara vorbim astăzi despre foloase necuvenite, deși în acel moment bani au primit de la Guvern toate orașele mari din România”, a declarat viceprimarul.
Acesta a susținut că suma primită reprezintă o parte redusă din efortul financiar pe care municipalitatea l-a făcut pentru funcționarea Colterm în ultimii ani.
„Din 2020 și până astăzi, municipiul Timișoara a acordat către Colterm aproximativ 1-2 miliarde de lei. Dacă facem un calcul simplu, din costul acestor șase ani, vorbim de aproximativ 5% din totalul banilor care au fost plătiți către Colterm pentru a funcționa căldura. Acesta este ajutorul pe care Guvernul de la București l-a acordat Timișoarei pentru căldură în șase ani, 5% din factura totală. E important să nu pierdem din vedere acest lucru”, a afirmat Lațcău.
El a oferit și un exemplu pentru a ilustra dimensiunea cheltuielilor cu termoficarea, comparând sumele alocate companiei cu valoarea estimată a unui stadion.
„Gândiți-vă că stadionul Eroii Timișoara costă undeva la 130 de milioane de lei. Deci, în vreme de șase ani, puteam face zece stadioane din banii care au fost dați către Colterm pentru încălzirea caselor, a școlilor și a spitalelor. Din acești 1-2 miliarde de lei, 67,8 milioane au venit de la Guvernul României. Deci un pic peste 5%. Vorbim de 5% din necesarul de încălzire în șase ani pe care l-a acordat Guvernul prin acești bani”, a spus viceprimarul.
Lațcău a susținut că situația este paradoxală, în condițiile în care finanțarea a fost acordată din bani publici pentru asigurarea încălzirii orașului.
„Nu vorbim de persoane private. Vorbim de municipiu, de oraș în sine, pentru că a primit acești bani de la Guvern, din taxele pe care noi le plătim la Guvern, în mod evident, și că din acești bani s-a încălzit orașul”, a declarat acesta.
Primăria va transmite documentele solicitate de DNA
Întrebat ce documente au cerut procurorii anticorupție și dacă solicitarea a fost transmisă prin e-mail sau printr-o cerere scrisă, Ruben Lațcău a afirmat că administrația va pune la dispoziția anchetatorilor informațiile solicitate.
„În modul în care solicită DNA tot timpul, asociat documente și fără nicio problemă. Nu e nici prima dată, nici a doua oară și probabil nici ultima când astfel de documente sunt solicitate. Și e bine că instituțiile statului vor să elucideze orice întrebare care există. Aceste documente vor fi, în mod evident, oferite”, a precizat viceprimarul.
Întrebat dacă se așteaptă să fie chemat la audieri în perioada următoare, acesta a răspuns că nu vede un motiv pentru care s-ar întâmpla acest lucru, fără să excludă însă o asemenea posibilitate.
„Nu văd de ce, dar ne putem aștepta la orice declarații pe subiectul ăsta”, a spus Lațcău.
Viceprimarul a mai afirmat că au existat discuții publice despre acest subiect și în anii anteriori și a pus sub semnul întrebării momentul în care a apărut actuala solicitare a procurorilor.
„Colaborăm cu instituțiile statului și vom oferi toate informațiile care ne sunt solicitate. De ce la patru ani distanță urmează? Asta este o întrebare la care eu nu pot să răspund”, a declarat Ruben Lațcău.
