Taseul Revoluției din Timișoara continuă cu bani de la bugetul local. Consiliul Local a aprobat peste 10 milioane de lei
Consiliul Local Timișoara a aprobat, marți, într-o ședință extraordinară, asigurarea din bugetul local a 10.029.952,81 lei pentru continuarea și finalizarea proiectului „Timișoara Capitală Europeană a Culturii: Memorialul Revoluției – Decembrie 1989”. Banii sunt necesari după ce proiectul nu a putut fi finalizat în perioada de eligibilitate a finanțării prin PNRR.
Potrivit raportului de specialitate, proiectul are o valoare totală de 22.353.298,72 lei, din care finanțarea nerambursabilă aprobată prin PNRR este de 22.341.398,72 lei. Până la elaborarea raportului, au fost solicitați la rambursare 833.750,25 lei, iar finanțarea nerambursabilă neaccesată este de 9.713.540,08 lei. În același timp, economiile rezultate în cadrul proiectului sunt estimate la 11.794.108,39 lei, inclusiv TVA.
Proiectul urmărește marcarea în spațiul public a unor locuri importante pentru Revoluția din Decembrie 1989 din Timișoara, prin monumente orizontale și o componentă digitală.
Documentația municipalității arată că lucrările au fost întârziate de probleme tehnice legate de materialele folosite, inclusiv lastrele de granit, fiind necesare verificări suplimentare, lucrări de remediere și adaptarea unor soluții de execuție.
Aceste probleme au dus la decalarea calendarului, astfel încât investiția nu a fost finalizată în perioada de eligibilitate a PNRR.
Din bugetul local va fi asigurată suma estimată pentru continuarea și finalizarea lucrărilor, recepția și punerea în funcțiune a obiectivului.
Raportul precizează că necesarul financiar de 10.029.952,81 lei este unul estimativ la data întocmirii documentului.
Viceprimarul Ruben Lațcău a explicat în plen că proiectul a fost gândit inițial în 2021, înainte de a fi depus ulterior pentru finanțare prin PNRR. Potrivit acestuia, ideea era de a marca în spațiul public locurile determinante ale Revoluției din Timișoara.
„Proiectul este din anul 2021, având ca obiectiv la vremea respectivă nu atragerea de fonduri, pentru că n-a fost gândit ca un proiect desenat pentru fonduri, ci având ca obiectiv marcarea în spațiul public a unor din locațiile determinante din timpul Revoluției române din Timișoara”, a spus Lațcău în plen.
Viceprimarul a explicat că proiectul presupune monumente orizontale, elemente din bronz și piatră, precum și o platformă digitală care să permită accesarea, prin coduri QR, a unor imagini din timpul Revoluției chiar din locurile în care acestea s-au petrecut.
Una dintre principalele probleme a fost, potrivit lui Lațcău, procurarea pietrei alese pentru proiect. El a spus că materialul se găsește în doar trei zone ale lumii, iar municipalitatea a optat pentru varianta din Iran, inclusiv din considerente legate de timpul de livrare.
„Din păcate, după semnarea contractului și demararea livrărilor, a apărut conflict în Iran, situație care a dus la prelungirea cu opt luni, nouă luni de zile a livrărilor. Au fost probleme de calitate, care au dus la nevoia de a aduce un alt lot de piatră, de a reface soluția tehnică, a face placa de beton cu soluții speciale de hidroizolare și de montaj, lucru care a împins acest proiect în afara calendarului din PNRR”, a declarat viceprimarul.
Lațcău a recunoscut că pierderea finanțării PNRR reprezintă un minus pentru Timișoara, dar a susținut că proiectul trebuie finalizat pentru importanța sa memorială.
„Este un minus și un păcat că acești bani nu vor fi absorbiți, dar în același timp eu cred că este imperios necesar pentru noi ca oraș să reușim azi, la 37 de ani imediat de la Revoluție, să marcăm o parte din aceste locații esențiale Timișoarei”, a spus el.
Viceprimarul a susținut că lucrările sunt în acest moment finalizate în teren și că urmează recepția.
„El este în acest moment finalizat peste tot, ne putem pregăti de recepție, iar nivelul de calitate al lucrărilor care au fost refăcute și puse la punct în acest moment este un bun spre foarte bun”, a afirmat Lațcău, precizând că proiectul a fost întârziat de cumulul de probleme prezentate în plen.
În timpul dezbaterilor, consilierul local PNL Simion Moșiu l-a întrebat pe viceprimar cine este responsabil pentru pierderea banilor europeni.
„Eu aș vrea totuși să-l întreb pe domnul viceprimar, cine este vinovat pentru pierderea acestor bani, bani pe care îi primeam gratuit”, a spus Moșiu, criticând explicațiile legate de problemele cu piatra și conflictul din Iran. El a susținut că materialul putea fi procurat din alte țări, precum China sau Italia, cu termene de livrare mai scurte.
În răspuns, Ruben Lațcău a pus întârzierile și pe seama procedurilor de autorizare și avizare, susținând că fiecare dintre locațiile proiectului a necesitat autorizații, certificate de urbanism și avize distincte.
„Foarte de multe ori, pentru proiecte care durează un an execuția, ea durează doi-trei ani în parte de avizare”, a afirmat viceprimarul, dând ca exemplu și proiectul Podului Solventul, unde, potrivit acestuia, au trecut cinci ani de la demararea proiectării.
Lațcău a spus că administrația nu a insistat la fel de mult asupra identificării responsabilităților pentru întârzierea proiectului, deoarece prioritatea a fost finalizarea monumentelor.
„În cazul acestui proiect, trebuie să recunosc că nu am fost la fel de duri și de intransigenți ca și în alte, din simplu motiv că a fost mai important să avem aceste locuri marcate decât să ne certăm, judecăm, fără să terminăm”, a declarat viceprimarul.
El a continuat cu o critică politică la adresa modului în care au fost pierdute alte finanțări PNRR pentru proiecte din Timișoara, menționând Institutul Oncologic Regional și Spitalul pentru copii.
„Timișoara a pierdut banii pentru institutul oncologic regional din PNRR, vorbim de sute de milioane de euro, Timișoara a pierdut banii pentru Spitalul pentru copii din PNRR, vorbim de zeci de milioane de euro și mai sunt încă câteva mari obiective care trebuiau să vină în Timișoara, unde acei bani din PNRR au fost pierduți și știm cu toții și numele și prenumele și funcția, cui sunt banii aceia”, a spus Lațcău.
Lațcău a mai afirmat că municipalitatea are în implementare proiecte europene de peste jumătate de miliard de euro și că în următorii ani orașul va avea numeroase șantiere finanțate din fonduri europene.
„Acești bani nu pot fi absorbiți fără șantiere. E o realitate cu care ne vom confrunta puternic în următorii trei ani de zile, până la finalizarea exercițiului financiar în 2029”, a declarat viceprimarul.
La finalul dezbaterii, consilierul local AUR Andreea Medișanu a cerut să fie precizată data concretă la care Memorialul Revoluției va fi finalizat și va putea fi folosit de timișoreni.
Ruben Lațcău a răspuns că lucrările se vor finaliza „săptămâna viitoare”, urmând perioada de recepție.
