Cristi Brâncovan contestă PUZ-ul UMT din Timișoara și cere verificarea legalității
Cristi Brâncovan cere verificarea legalității PUZ-ului aprobat în 2013 pentru zona fostului stadion UMT din Timișoara și sesizarea instanței.
Un PUZ aprobat în 2013 pentru zona fostului stadion UMT din Timișoara revine în atenție după ce activistul civic Cristi Brâncovan susține că schimbarea destinației terenului ar fi fost făcută cu încălcarea legislației privind bazele sportive și spațiile verzi. Acesta îi solicită prefectului județului Timiș să sesizeze instanța pentru verificarea legalității documentației urbanistice și, dacă se confirmă încălcările invocate, să ceară constatarea nulității actelor și aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege.
În centrul afirmațiilor se află HCL 263/2013, adoptată de Consiliul Local Timișoara la 14 mai 2013, prin care a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal „Parc agrement, sport și servicii hoteliere”, pentru strada Avram Imbroane nr. 56. Documentația îl avea ca beneficiar pe S.C. PROMPT S.A., iar referatul care a stat la baza hotărârii a fost semnat de primarul de la acea vreme, Nicolae Robu.
Potrivit documentelor publicate de Primăria Timișoara, terenul analizat avea o suprafață totală de 43.154 de metri pătrați și era încadrat în UTR 29, într-o zonă destinată activităților sportive și de agrement, alături de alte baze sportive. În documentația PUZ se precizează că pe teren se afla un teren de fotbal dezafectat, precum și prima etapă construită a ansamblului de agrement, complexul spa Termalum.
Mai mult, documentația urbanistică arată explicit că, în Planul General de Urbanism, parcela era încadrată într-o zonă pentru activități sportive și agrement. PUZ-ul prevedea dezvoltarea unui complex de agrement, inclusiv un aquapark, precum și construirea unui complex hotelier cu spații multifuncționale și o sală cu bazine de agrement. Pentru hotel era prevăzut un regim de înălțime de până la D+P+11E.
HCL 263/2013 stabilea un procent maxim de ocupare a terenului de 50%, un CUT de 2,5 și obligația ca minimum 30% din suprafața parcelei să fie spațiu verde. Hotărârea preciza, de asemenea, că terenul era înscris în CF nr. 407588, cu categoria „curți construcții”, iar proprietarul construcțiilor era S.C. PROMPT S.A.
Documentele PUZ sunt însă mai detaliate în ceea ce privește situația existentă. În planșa privind încadrarea terenului apar în vecinătatea amplasamentului stadionul, baza sportivă, terenul de rugby și alte funcțiuni sportive. În documentația de prezentare se menționează că terenul făcea parte dintr-o zonă cu funcțiune predominantă de agrement și că proiectul urmărea extinderea ștrandului UMT prin noi funcțiuni de agrement și servicii hoteliere.
Cristi Brâncovan susține că prevederile legale aflate în vigoare la momentul aprobării PUZ-ului nu permiteau schimbarea destinației unei baze sportive fără respectarea unor condiții speciale.
Activistul invocă, între altele, art. 79 din Legea sportului, în forma în vigoare în 2013, potrivit căruia schimbarea destinației sau desființarea unor baze sportive aparținând statului sau unităților administrativ-teritoriale putea fi făcută numai prin hotărâre de Guvern și cu construirea prealabilă a unor baze sportive similare.
„Robu și PSD au schimbat ilegal, printr-un PUZ, destinația stadionului UMT din bază sportivă și spatiu verde în curți construcții pentru hotel și aquapark, cu incalcarea flagrantă a legilor sportului și spațiilor verzi. Solicit prefectului Finta Paul să sesizeze instanța pt. a constata nulitatea absoluta de care e lovit PUZ-ul și actele subsecvente și să solicite aplicarea sançtiunii de reîntoarcere a terenului în proprietatea Statului Român ca urmare a nerespectării destinației, sançtiune prevăzută de legea sportului!”, scris pe Facebook, Cristi Brâncovan.
Brâncovan susține că o altă problemă este faptul că, înainte de schimbarea destinației, nu ar fi fost construită o bază sportivă similară, așa cum prevedea legislația invocată de acesta.
În ceea ce privește spațiile verzi, activistul invocă prevederile OUG 195/2005 privind protecția mediului și ale Legii 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților. Potrivit prevederilor indicate de acesta, schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism era interzisă, iar anumite acte emise cu încălcarea acestor dispoziții puteau fi lovite de nulitate absolută.
În același timp, documentația oficială a PUZ-ului adoptat în 2013 consemnează că terenul era încadrat la acel moment ca „curți construcții” și că autoritățile au considerat că documentația nu încălca prevederile legislației de mediu. Referatul Primăriei menționează explicit că, prin PUZ, nu erau încălcate prevederile legislației de mediu invocate la acea dată.
Prin urmare, acuzațiile formulate acum de activist reprezintă o contestare a legalității documentației aprobate în 2013, nu o constatare judecătorească a nulității PUZ-ului. Stabilirea existenței sau inexistenței unei încălcări a legii aparține instanței competente.
„Dacă respectivii recunosc faptul că sunt în culpă se pot găsi soluții. Dar la momentul 2013 nu au respectat nici măcar obligația să construiască anterior un alt stadion înainte să propună schimbarea destinației”, susține Cristi Brâncovan.
Acesta îi cere prefectului Timișului, Finta Paul, să sesizeze instanța pentru verificarea legalității PUZ-ului și a actelor subsecvente și să solicite, în cazul în care sunt confirmate încălcările invocate, aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația sportului.
Zona care a făcut obiectul PUZ-ului din 2013 găzduiește în prezent complexul Amazonia. Aquapark-ul de pe strada Avram Imbroane a fost inaugurat în martie 2023, după o investiție anunțată la aproximativ 83 de milioane de lei, dintre care 29 de milioane de lei au provenit din fonduri europene nerambursabile.
Documentele oficiale ale Primăriei Timișoara arată astfel că PUZ-ul aprobat în 2013 a prevăzut încă de atunci dezvoltarea pe amplasament a unor funcțiuni de agrement, inclusiv aquapark, precum și servicii hoteliere.
