România are nevoie urgentă de o strategie energetică clară și stabilă, asumată la nivel politic și construită pe termen lung, avertizează Florin Drăgan, rectorul Universitatea Politehnica Timișoara.
Acesta atrage atenția că lipsa unor direcții coerente în domeniul energiei descurajează investițiile majore și face sistemul vulnerabil la schimbările politice frecvente. „Nu poți construi o strategie energetică serioasă dacă viziunea se schimbă la câțiva ani, când se schimbă Guvernul. Investițiile din energie nu funcționează pe cicluri electorale, ci pe orizonturi de 8–10 ani sau chiar mai mult”, a declarat Florin Drăgan.
Potrivit acestuia, deși România produce tot mai multă energie din surse regenerabile, lipsa capacităților de stocare face ca surplusul să fie vândut la prețuri mici, iar în perioadele de consum ridicat energia să fie cumpărată mai scump, costurile fiind suportate în final de populație.
Rectorul UPT subliniază că strategia energetică existentă, adoptată în 2024 după o pauză de 17 ani, nu are forță juridică suficientă, fiind doar o hotărâre de guvern și nu o lege asumată în Parlament, ceea ce o face vulnerabilă la schimbări politice.
„Bateriile verzi”, soluția pentru stocarea energiei
Specialiștii UPT propun dezvoltarea centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj, considerate cele mai eficiente soluții de stocare a energiei pe termen lung. Acestea funcționează prin pomparea apei într-un lac superior în perioadele de consum redus și eliberarea acesteia pentru producerea energiei atunci când cererea este mare.
„Capacitățile de stocare, în special cele prin pompaj, pot face diferența între un sistem vulnerabil și unul rezilient. Problema este că astfel de proiecte se dezvoltă în 8–10 ani și necesită consecvență”, a explicat Sebastian Muntean, cercetător în cadrul UPT.
Comunitățile de energie, a doua direcție strategică
O altă soluție propusă este dezvoltarea comunităților de energie, unde consumatorii și micii producători își pot gestiona în comun resursele energetice, folosind tehnologii de tip „smart grid”.
„Energia produsă în exces de un vecin ajunge direct la cel care are nevoie, diminuând costurile pentru participanți”, explică specialiștii, arătând că astfel de modele funcționează deja în state precum Germania sau Elveția.
Critici la adresa „băieților deștepți din energie”
Florin Drăgan a criticat și lipsa de reglementare care a permis apariția unor actori speculativi în sistem: „Sunt oameni care nu produc nimic, dar controlează accesul la rețea. Au cumpărat drepturi de racordare nu pentru a construi, ci pentru a le revinde la suprapreț”.
În acest context, rectorul UPT avertizează că fără o strategie coerentă și investiții susținute, sistemul energetic rămâne vulnerabil, iar costurile vor continua să fie transferate către consumatori.
