Consiliul Județean Timiș s-a întrunit miercuri într-o ședință ordinară de plen.
În cadrul ședinței, mai spre final, președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, a făcut o amplă prezentare a situației de la Deponeul Ecologic de la Ghizela, de care a rămas doar numele de ”Ecologic”, în realitate, din datele prezentate, fiind vorba despre o adevărată bombă cu ceas, un dezastru ecologic, provocat de marile deficiențe în gestionarea gunoaielor.
Potrivit monitorizării Consiliului Județean, levigatul este împrăștiat cu aspersoarele deși ar fi trebuit injectat printre gunoaie, acidul sulfuric este ținut la vrac și se scurge pe pământ deși acest lucru este strict interzis.
”După ce am văzut imaginile ne-am dorit și o expertiză specializată, deși nu trebuie să fi expert ca să vezi că acolo e o bombă ecologică, dar am zis să avem și dovezi științifice și măsurători pentru că din punctul nostru de vedere deponeul este supraîncărcat și s-a depășit capacitatea maximă. O să vedeți în imagini cum celula 2 se revarsă peste celula 1 în sensul în care celula 1 ar trebui conservată și făcută mentenanță pentru ca gazele să iasă din ea, ar trebui să aibă iarbă verde, dar în schimb prin revărsări putem spune că se depozitează în continuare deșeuri pe celula 1 deși este închisă. Cantități enorme de levigat sunt prezente”, a spus Alfred Simonis.
Filmările prezentate în cadru ședinței – și pe care le puteți viziona fie pe pagina noastră de Facebook, fie la finalul articolului – dezvăluie dimensiunea ”dezastrului” creat de compania Retim cea care operează Deponeul de la Ghizela, având contract cu CJ Timiș până în anul 2027, dar pe care administrația județeană este pregătit să-l rezilieze.
”Operatorul a trimis o adresă prin județ în care nu neagă că au depozitat la grămadă gunoaiele deși oamenii le-au depozitat selectiv, ci invocă niște motive de ce au făcut așa. Întrebarea este de ce se încasau banii pentru depozitare selectivă dacă ele erau aruncate la grămadă. De ce se amendau oamenii că nu selectau dacă oricum se aruncau la groapa de gunoi. Am făcut adrese la instituțiile statului pentru că această administrație nu mai doresc să fie tratați așa. O să vă prezentăm altă dată și cum erau oprite anumite controale în timpul controlului și altele”, a mai precizat șeful CJ Timiș.
Imaginile arată cantități uriașe de levigat (lichid rezultat de la descompunerea gunoiului) care ar fi depozitate împreună cu deșeurile. Solul pare deja îmbibat cu acest lichid, asemănător unei mlaștini.
”Situația și măsurătorile pe care noi le avem (legat de deponeul de la Ghizela, n.r.) demonstrează faptul că groapa e plină, cu capacitatea depășită. O să ne întrebați, pe mine și pe fostul președinte CJ (Adrian Nica, n.r.), de ce nu am început construirea unei noi celule. Vă spun că am început construirea unei noi celule, chiar împotriva legii, pentru că legea ne-a obligat să nu începem construirea unei noi celule (de depozitare a deșeurilor, n.r.) până nu avem un grad de umplere de 75% a celei existente. Deși gradul de umplere a gropii era în noiembrie 2024 de 95%, operatorul raporta întotdeauna sub 75%. Și, din propria inițiativă, cu echipa de la CJ, am zis să ne asumăm începerea construirii unei noi celule. Pentru că dacă operatorul ne minte, ce să facem, să rămânem fără groapă? Dacă așteptam după ei (raportările operatorului, n.r.), nici în ziua de azi nu puteam începe demersul pentru noua groapă”, a argumentat Alfred Simonis, în plenul CJ, care a spus că nu dorește ca Timișoara să rămână cu gunoiul pe stradă din cauza faptului că nu va mai exista spațiu de depozitare.
Liderul administrației județene a mai subliniat că în ziua în care a fost lansată licitația pentru construirea noii gropi de gunoi a primit raportările corecte, cu gradul de umplere de peste 95%.
”Preluarea deponeului de către o firmă a CJ nu este o bucurie. (…) Obligația noastră este să intervenim, să extragem levigatul din acele celule, să respectăm normele de mediu. Slavă Domnului că încă nu este ruptă membrana celulei. (…) Pericolul există. Chiar în timpul unui control al Apelor Române, a început să alunece dealul (cu gunoaie, n.r.). Imaginați-vă ce înseamnă 220 de mii de metri cubi de levigat, de substanță chimică, în solul, în pânza freatică a Timișului, în vecinătatea Begăi și a Timișului. Nu vreau să trag eu concluzii cu ce s-ar întâmpla dacă s-ar rupe membrana, sau dacă dealul ar pleca la vale”, a mai explicat Alfred Simonis.
Până la construirea unei noi celule ecologice (cea de-a treia) la Ghizela, deșeurile vor fi duse în județele învecinate, Arad și Hunedoara, cu care Consiliul Județean a încheiat protocoale în acest sens.
Compania Retim a precizat la solicitarea Buletin de Timișoara că va emite joi un punct de vedere la cele prezentate în plenul Consilului Județean Timiș.
