Raportul Departamentului de Stat al SUA cu privire la situaţia drepturilor omului în 2024 în România consemnează că anularea alegerilor prezidenţiale a fost văzută ca „o restricţie nejustificată a libertăţii de exprimare politică” şi contestă o operaţiune de interferare a Rusiei prin intermediul reţelelor sociale afirmând că „observatori independenţi au sugerat că acea campanie în cauză de pe reţelele sociale a fost o activitate electorală organică a unui partid politic românesc”.
De asemenea, printre problemele semnificative în domeniul drepturilor omului se numără cele care ţin de buna funcţionare a unei prese libere şi sunt consemnate unele deficienţe în apărarea drepturilor lucrătorilor, protecţiei copiilor, precum şi o creştere a cazurilor de antisemitism.
Constituţia prevede libertatea de exprimare, inclusiv pentru membrii presei şi ai altor mijloace de informare în masă, iar guvernul a respectat în general acest drept.
Însă organizaţiile media independente şi observatorii internaţionali au remarcat lipsa transparenţei în ceea ce priveşte proprietatea mass-media şi finanţarea netransparentă a mijloacelor de informare în masă de către partidele politice, precum şi subordonarea politicilor editoriale intereselor partidelor politice sau ale proprietarilor, menţionează raportul Departamentului de Stat privind situaţia drepturilor omului în 2024 în România.
Reporterii şi reprezentanţii societăţii civile au declarat că libertatea lor de exprimare a fost uneori limitată de accesul restricţionat sau contra cost la informaţii de interes public emise de guvern şi instituţii publice, inclusiv cheltuieli, contracte sau licitaţii care implică fonduri publice şi dosarele academice ale funcţionarilor publici. Reporterii şi organizaţiile neguvernamentale (ONG-uri) au fost nevoiţi să dea în judecată ministere, agenţii sau entităţi locale controlate de stat pentru a avea acces la informaţii publice. Unii reporteri din întreaga ţară au fost hărţuiţi, daţi în judecată sau ameninţaţi de autorităţi sau de persoane pe care le-au investigat şi despre care au relatat sau de către reprezentanţi ai acestora, scrie în raport.
Jurnaliştii, pe baza reportajelor lor de investigaţie, au fost supuşi uneori tacticilor de hărţuire şi intimidare din partea autorităţilor.
La 18 iulie, Direcţia de Investigare a Criminalităţii Organizate şi Terorismului (DIICOT) din Caraş-Severin a emis o ordonanţă prin care jurnaliştii de la RISE Project, un consorţiu de jurnalişti de investigaţie, erau obligaţi să-şi dezvăluie sursele dintr-o anchetă RISE care se suprapunea cu o anchetă DIICOT, sub sancţiunea unei ordonanţe ce permitea autorităţilor să le percheziţioneze efectele personale în căutarea probelor privind sursele şi ancheta lor. Echipa RISE a declarat că nu se va supune ordonanţei. O serie de organizaţii media au semnat o scrisoare adresată justiţiei, solicitând anularea ordonanţei, argumentând că „protecţia surselor mass-media este atât un privilegiu legal, cât şi o obligaţie profesională a jurnaliştilor” şi că acest privilegiu a fost stabilit atât în legislaţia română, cât şi în cea europeană privind mass-media. Biroul central al DIICOT a anulat ordonanţa în aceeaşi zi, invocând o eroare de procedură, menţionează raportul.
resiunile procurorilor DIICOT asupra echipei RISE Project au fost incluse în raportul din 2024 privind Drepturile Omului al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.a
”În iunie anul trecut, RISE a publicat o serie de investigații despre afacerile din spatele importurilor de forță de muncă. Am descoperit victime, firme fantomă, oameni de afaceri și foști angajați din structurile MAI implicați în această industrie de milioane de euro. Documentarea RISE s-a suprapus cu investigația procurorilor DIICOT Caraș-Severin. Procurorii DIICOT au solicitat audierea unuia dintre autorii seriei de investigații. La finalul audierii, procurorul Carmen Vrânceanu a dispus o ordonanță prin care a solicitat echipei RISE să pună la dispoziția parchetului toate datele care au stat la baza documentării investigațiilor jurnalistice. Același magistrat a insistat că nu este o solicitare, ci o dispoziție, iar dacă RISE nu se conformează, se poate ajunge la percheziții. După o reacție publică a mai multor instituții de presă șii organizații neguvernamentale, DIICOT a dispus infirmarea ordonanței Biroului Teritorial Caraș-Severin, prin care procurorul Carmen Vrânceanu solicita punerea la dispoziție a întregii documentări care a stat la baza seriei de investigații publicate de RISE. Decizia clasării a fost motivată de faptul că ordonanța nu a îndeplinit “condiţiile de formă prevăzute de Codul de procedură penală deoarece nu are valoare de instrument pentru a putea fi pusă în executare în sensul că nu a fost descris obiectul, înscrisul sau datele informatice ce trebuie predate, precum şi data şi locul unde trebuie să fie predate”. Cu alte cuvinte, infirmarea a avut la bază un viciu de procedură, nu încălcarea legislației naționale și internaționale care protejează independența jurnaliștilor și protejarea surselor”, au transmis cei de la RISE Project.
Documentul consemnează de asemenea că la 14 ianuarie, poliţia a reţinut-o pentru scurt timp pe activista civică Angi Şerban şi, potrivit unor informaţii, a supus-o unui interogatoriu, i-a luat amprentele digitale şi a percheziţionat-o după ce Şerban a postat pe Facebook: „Dacă la o manifestaţie paşnică poliţia vine înarmată, nu ar fi legitim ca protestatarii să aducă cocktailuri?” Potrivit unui comunicat de presă al Poliţiei Bucureşti, postarea lui Şerban constituia incitare la comiterea unei infracţiuni.
