Buletin de Timișoara a scris de-a lungul timpul zeci de articole despre probabil cel mai incompetent și leneș prefect care a existat în județul Timiș de la Revoluție încoace.
El se numește Mihai Ritivoiu și a fost pus în funcție de cine altcineva dacă nu de PSD, un partid unde pupincurismul libidinos, lipsa de atitudine, trădările și fidelitatea față de gașcă indiferent cât de incompetentă este, sunt valori fundamentale.
De aceste valori a fost ghidat în cariera sa și Mihai Ritivoiu, la fel ca mulți alții, că nu degeaba PSD se apropie în sondaje de cifra de 10%. Și din cauza unor oameni precum Mihai Ritivoiu care nici măcar să își respecte programul de lucru nu este în stare, iar ieșirile sale publice de cele mai multe ori au fost gafe de proporții, chiar din prima zi de mandat.
Mihai Ritivoiu este un prefect care pur și simplu, deși poate părea incredibil, nu merge la birou, adică la Prefectură unde teoretic lucrează, iar când merge o face pentru doar câteva ore, după care dispare în concedii prelungite și dese; are majoritatea atribuțiilor delegate către subprefecți și comunică ceva public doar când înjurăturile colegilor din partidul PSD, sătui de lipsa de activitate, devin critice și o face cu singurul scop: “Mișu fă-te că lucrezi!“ și își face apariția doar la vizitele oficiale din județ ale lui Sorin Grindeanu; este în dizgrațiile tuturor, tuturor, angajaților prefecturii și nu a ajutat primarii să-și rezolve problemele pe care le au în comunele lor.
Dar, chiar și așa, deși, la fel, poate părea incredibil având în vedere lipsa de rezultate, Mihai Ritivoiu are toate șansele să devină cel mai longeviv prefect pe care l-a avut județul în istoria sa fiind numit în funcție la sfârșitul lunii ianuarie 2022.
Ultima ieșire publică a lui Mihai Ritivoiu a arătat din nou același lucru, incompetența sa.
Astfel, reforma administrativă anunțată cu surle și trâmbițe de prefectul județului Timiș, Mihai Ritivoiu, pare să fi debutat cu o confuzie majoră, soră cu prostia: numărul comunelor vizate de eliminarea funcției de viceprimar s-a schimbat în doar 24 de ore, ridicând semne de întrebare privind competența și seriozitatea instituției Prefectului în gestionarea datelor publice esențiale.
Marți seara, Mihai Ritivoiu afirma cu convingere că 16 comune din Timiș au sub 1.500 de locuitori și vor intra sub incidența unei măsuri de „optimizare administrativă” prin eliminarea funcției de viceprimar.
Lista era prezentată detaliat, cu date din recensământul din 2021, și însoțită de o argumentație solidă privind nevoia de „eficientizare” a aparatului public în comunitățile mici.
Doar că miercuri dimineață, a revenit asupra propriei declarații: nu sunt 16 comune, ci doar 12.
Mai mult, datele furnizate cu o zi înainte erau, de fapt, „neactualizate”, pentru că între timp s-au făcut „ajustări semestriale”, potrivit Prefecturii.
Această răzgândire rapidă ar putea părea un simplu detaliu tehnic, dacă nu ar fi vorba despre o decizie cu impact administrativ direct în zeci de comunități locale.
Mai grav este că, în loc să existe transparență și acuratețe în comunicarea publică, se invocă discrepanțe între datele statistice fără nicio asumare a erorii inițiale.
Schimbarea peste noapte a datelor esențiale sugerează mai degrabă o improvizație administrativă, decât o reformă gândită strategic.
Dacă instituția care coordonează aplicarea politicilor guvernamentale la nivel local nu este capabilă să stabilească clar câte UAT-uri sunt vizate de o măsură administrativă, ce garanție există că aplicarea ei se va face corect?
În plus, prefectul Ritivoiu își bazează discursul pe cifre de la recensământul din 2021, pentru ca apoi să le contrazică apelând la actualizări administrative din 2025, fără să ofere surse concrete sau un calendar clar al recalculărilor.
Această lipsă de coerență adâncește confuzia și afectează credibilitatea demersului.
Declarațiile contradictorii ale prefectului Mihai Ritivoiu nu doar că pun sub semnul întrebării seriozitatea reformei administrative anunțate, ci trădează și o slabă coordonare instituțională.
O administrație performantă nu se construiește pe date fluctuante și improvizații, ci pe rigoare, transparență și consecvență. Iar acestea, cel puțin în cazul de față, lipsesc cu desăvârșire.
