Organizația Salvați Copiii România atrage atenția că reducerea vârstei răspunderii penale nu rezolvă cauzele care duc la fapte grave comise de minori și riscă, dimpotrivă, să accentueze delincvența juvenilă, în contextul unui sistem românesc de protecție și reabilitare insuficient dezvoltat.
Poziția a fost exprimată joi, 29 ianuarie 2026, în contextul dezbaterilor generate de un caz recent din județul Timiș, din comuna Cenei, unde trei minori din care unul sub 13 ani au înfăptuit sau au participat la uciderea unui al minor de 15 ani, și al discuțiilor privind coborârea vârstei răspunderii penale de la 14 la 13 ani.
Potrivit experților organizației, România dispune în prezent de o infrastructură minimă pentru gestionarea copiilor aflați în conflict cu legea. Există doar patru unități specializate administrate de Administrația Națională a Penitenciarelor, destinate minorilor cu vârste între 14 și 18 ani față de care s-au dispus măsuri educative privative de libertate: două centre educative, la Buziaș și Târgu Ocna, și două centre de detenție, la Brăila–Tichilești și Craiova. Pentru copiii sub 14 ani care comit fapte penale și sunt plasați în centre rezidențiale nu există unități specializate, aceștia fiind integrați în sistemul general de protecție, alături de alte categorii de copii vulnerabili.
Salvați Copiii subliniază și deficitul sever de personal specializat – psihologi, asistenți sociali, mediatori sau pedagogi – precum și lipsa programelor coerente de intervenție terapeutică și educativă. În multe situații, copiii sunt plasați în sistemul de protecție fără un plan clar de reabilitare, iar alternativele reale la intrarea în sistemul penal sunt limitate sau insuficient finanțate.
Organizația arată că experiențele internaționale demonstrează că scăderea vârstei răspunderii penale nu reduce criminalitatea juvenilă. În Danemarca, unde pragul a fost coborât temporar de la 15 la 14 ani, studiile au indicat o creștere a recidivei și efecte educaționale negative, motiv pentru care măsura a fost abandonată. Exemple similare sunt invocate din Australia, Suedia și Marea Britanie, unde politicile punitive aplicate copiilor au fost criticate pentru efectele pe termen lung asupra dezvoltării și integrării sociale a minorilor.
Salvați Copiii avertizează că sancționarea penală timpurie duce la stigmatizare, abandon școlar, probleme grave de sănătate mintală și la un risc crescut de recidivă. În plus, reducerea vârstei răspunderii penale ar contraveni recomandărilor internaționale, inclusiv Convenției ONU privind drepturile copilului, care stabilește 14 ani ca vârstă minimă și încurajează statele să o ridice.
În locul înăspririi legislației penale, organizația susține investițiile în prevenție, intervenție timpurie și servicii integrate de educație, asistență socială și sănătate mintală. Modele precum cele din Norvegia sau Scoția, bazate pe reabilitare, consiliere și incluziune socială, sunt indicate drept exemple de bune practici care reduc recidiva și violența juvenilă.
Salvați Copiii România concluzionează că protejarea reală a copiilor – atât a potențialelor victime, cât și a celor care comit fapte penale – nu se poate realiza prin coduri penale mai dure, ci prin politici publice axate pe sprijin, educație și intervenție timpurie.
