Vineri, 11 aprilie 2025, ora 18.00, la Librăria independentă La Două Bufnițe din Timișoara (Piața Unirii nr. 11, intrare de pe Matei Corvin), are loc lansarea volumului Francezi în Banat, bănățeni în Franța de Smaranda Vultur, care are o postfaţă de Benjamin Landais și a fost publicat recent la Editura Polirom.
Invitați, alături de autoare sunt Adriana Babeți și Viorel Marineasa, iar discuția va fi moderată de Oana Doboși.
Lansarea de carte va fi urmată de o sesiune de autografe.
Smaranda Vultur: „Povestea bănăţenilor francezi se întinde în carte pe o hartă a memoriei între Banatul de origine românesc sau sârbesc pierdut prin refugiul forţat din 1945 al germanilor şvabi şi Vaucluse, Provence în Franţa. Ne poartă din Becicherecu Mic, Banloc, Ciavoş, Tolvădia, Ploşitz, Homolitz şi mai ales Tomnatic şi Mercyidorf – Carani spre Pernes les Fontaines şi La Roque sur Pernes de lângă Avignon, trecând prin lagărele de refugiaţi din Austria ocupată spre Alsacia şi Lorena. Această călătorie în zigzag pe firul istoriei conţine poveşti de viaţă, şi de supravieţuire, imagini şi documente, legende şi anecdote pe care cartea le adună într-un ghem. Vă invit să îl deşiraţi şi să vă amintiţi într-un prezent care transformă volumul lansat într-unul neaşteptat de actual.”
Despre carte
Spre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial apărea o criză a refugiaţilor, cu deplasări mari de populaţie, într-o Europă care tocmai se diviza pentru o lungă perioadă. Se definea astfel o frontieră de netrecut între Estul sovietizat şi Vest, ce avea să marcheze decalaje economice enorme, dar mai ales despărţirea lumii totalitare de cea democratică. Forţaţi să-şi abandoneze casele, cetăţeni români şi iugoslavi din Banat, consideraţi la plecare de etnie germană sau pur şi simplu şvabi, vorbind un dialect german sau francez, dar şi sârba, maghiara sau româna, cum se vorbea adesea în Banat, ajungeau pe teritoriul Austriei de azi, apoi în Franţa, unde aveau să se stabilească. Cartea de faţă spune povestea lor, a celor plecaţi, corelată cu mărturiile celor rămaşi. Cele două planuri ale memoriei analizate în paralel sunt completate de contextul istoric mai depărtat – colonizările habsburgice din secolul al XVIII-lea, când loreni, alsacieni ori luxemburghezi şi alţi vorbitori de franceză se instalau în Banat. Un studiu de caz atent construit, volumul arată cum se modelează reciproc memoria şi identitatea în circumstanţe specifice, cuprinse în povestiri personale, imagini şi documente, condensate în simboluri şi naraţiuni fondatoare, legende şi mituri. O arheologie a memoriei, o microistorie situată între antropologia istorică şi cea culturală, bazată pe o analiză de discurs, în care metoda se pune în aplicare sau se reinventează pe măsură ce corpusul de surse mobilizat se constituie într un teren de cercetare.
