Președinții Curților de Apel din România condamnă ferm discursul public susținut în ultimele luni, bazat pe manipulare și dezinformare, îndreptat împotriva judecătorilor. Aceștia atrag atenția asupra consecințelor grave pe care astfel de declarații le au asupra încrederii în justiție și, implicit, asupra dreptului fiecărui cetățean la un proces echitabil.
Într-un stat de drept, statutul judecătorului trebuie discutat în mod obiectiv, transparent și responsabil, nu transformat într-o temă de atac politic sau mediatizat prin campanii populiste. Atunci când puterea judecătorească este supusă în mod constant atacurilor și este vinovată, în mod artificial, pentru disfuncțiile executivului și legislativului, se compromite grav echilibrul dintre cele trei puteri ale statului.
O justiție vulnerabilizată și intimidată politic nu mai poate garanta respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor și nu mai poate asigura protecția eficientă împotriva abuzurilor statului. În acest context, considerăm că este obligația judecătorilor să reacționeze public și argumentat, ori de câte ori sunt lansate informații false sau incitatoare împotriva sistemului judiciar.
Pentru o informare corectă a opiniei publice, facem următoarele precizări:
1. Vârsta de pensionare a judecătorilor nu este, în medie, 48 de ani
Afirmația repetată public de către Prim-ministrul României, conform căreia judecătorii se pensionează „în general la 48 de ani”, este contrazisă de date oficiale. În perioada în care acesta a fost președinte interimar, a semnat 37 de decrete de pensionare pentru judecători, dintre care doar 5 au vizat persoane cu vârsta între 48 și 49 de ani.
Vârsta medie reală de pensionare este de 54 de ani, nu 48. Potrivit Legii nr. 303/2022, art. 211 alin. 1, vârsta minimă de pensionare crește progresiv la 60 de ani, cu o vechime minimă de 25 de ani în funcții juridice. Acest sistem a fost stabilit prin consultări cu Comisia Europeană și validat de Curtea Constituțională.
2. Veniturile magistraților sunt comparabile cu alte funcții publice, nu „nesimțite”
Ideea că judecătorii beneficiază de venituri „nesimțite” este nefundamentată. Veniturile lunare ale magistraților reflectă nivelul de responsabilitate, complexitatea activității și regimul strict de incompatibilități. De exemplu:
- Auditor de justiție: 4.457 lei
- Judecător stagiar: 7.200 lei
- Judecător definitiv: 11.900 lei
- Judecător tribunal: 18.504 lei
- Judecător curte de apel: 20.902 lei
- Judecător ICCJ: 27.252 lei
Aceste niveluri de salarizare sunt similare altor funcții publice de execuție de nivel înalt.
3. Volumul de muncă al judecătorilor este mult peste media europeană
Instanțele funcționează în condiții de subdimensionare cronică a resurselor umane și materiale. Încărcătura medie în 2024 a fost de:
- 1519 dosare/judecător la nivelul judecătoriilor
- 982 dosare/judecător la tribunale
- 606 dosare/judecător la curțile de apel
- 619 dosare/judecător la ICCJ
Activitatea zilnică presupune, în afara ședințelor de judecată, și redactarea motivărilor, studiul dosarelor, administrarea probelor și soluționarea unor spețe de mare complexitate. Orele suplimentare sunt regula, nu excepția, fără a exista un sistem de compensare sau normare a muncii.
4. Nivelul de încredere în justiție este comparabil cu alte state UE
Contrar afirmațiilor vehiculate în spațiul public, încrederea în sistemul judiciar din România este la nivelul mediei Uniunii Europene. Potrivit Eurobarometrului 2024:
- 52% dintre cetățeni și 56% dintre companii au evaluat pozitiv independența justiției
În 2025, cifrele au scăzut ușor, în context electoral: - 44% în rândul populației
- 51% în rândul companiilor
Această scădere este cauzată, în principal, de percepția privind interferența politicului în justiție.
În perioada următoare, curțile de apel vor continua să informeze publicul cu privire la realitățile activității judiciare, inclusiv în ceea ce privește infrastructura, resursele disponibile și provocările sistemice.
Independența justiției nu este un beneficiu al magistraților, ci o garanție pentru fiecare cetățean. Aceasta trebuie respectată, apărată și consolidată permanent de întreaga societate.
Semnatari:
Președinții celor 15 curți de apel civile din România și ai Curții Militare de Apel, inclusiv jud. Dana Cristina Gîrbovan (Cluj), jud. Liana Nicoleta Arsenie (București), jud. Maria Cristina Dica (Timișoara), jud. Florica Roman (Oradea) și jud. Ioana Delia Lucaci (Târgu Mureș).
