Festivalul Medieval al Castelului Huniade din Timişoara, care se va desfăşura în perioada 22-24 iulie, în parcul castelului, aduce poveşti cu domniţe şi cavaleri dintr-un timp al onoarei şi al frumosului, îmbinate cu tradiţii, muzică, dans şi bucate alese.
Festivalul Medieval al Castelului Huniade, organizat de Muzeul Naţional al Banatului, aflat la cea de-a IV-a ediţie, a fost organizat din dorinţa de celebrare a istoriei şi de a crea, pentru câteva zile, o lume fascinantă.
Festivalul începe, vineri, cu o „Călătorie în timp”, care străbate veacurile până în Evul Mediu, cu castelul aşa cum era, tronând peste oraş, cu ziduri impunătoare, apărate de ape, în zăngănit de arme şi cântece de la curte, alături de formaţii de muzică din Transilvania, Cluj, Mediaş, Oradea, Bucureşti, Sibiu, Timişoara şi Slovacia.
Cel mai aşteptat moment va fi parada participanţilor, când se vor prezenta cavaleri în armură, pe armăsari dichisiţi cu podoabe şi ţesături scumpe, războinici nomazi din stepele Răsăritului, arcaşi şi lancieri destoinici, pe cai mărunţi şi iuţi, mercenari pedeştri, cu halebarde şi tunuri de mână, tocmiţi de Ioan de Hunedoara din întreaga Europă Centrală, trimiţi ai Scaunului Papal, notarul voievodului Transilvaniei împreună cu suita, războinici aleşi, din diferite perioade ale Evului Mediu, de la varegii secolului X până la soldaţii grei timurizi, vitejii maghiari ai Cetăţilor de Margine sau ostaşii otomani, transmite Muzeul Naţional al Banatului.
Sâmbătă va avea loc Marele turnir al Castelului Huniade, în care întrecerile şi serbările vor captiva publicul. Seara se va încheia cu un Bal mascat medieval şi cu poveşti misterioase, din negura timpului. Va fi o zi dedicată unor demonstraţii memorabile, care amintesc de invazia asediul cetăţii din 1551, „Dreptatea lumească” – judecata pentru furt şi pedepsirea hoţilor de cai, dar şi „Dreptatea bisericească” – în cadrul căreia va fi prezentat un rug pregătit pentru un eretic al vremii.
Duminică va fi ziua în care spectatorii sunt invitaţi în lumea războiului medieval, a confruntărilor militare din zona Bazinului Carpatic, de la ciocnirile cruciaţilor cu şarjele iuţi ale arcaşilor călare, la cumplitele baraje de artilerie din carele de război ale Evului Mediu târziu, până la momentul cuceririi Timişoarei de către Imperiul Otoman şi, convenţional, sfârşitul Epocii Medievale (1552).