Timișoara: chesonul de la Pasajul Solventul la un pas să fie luat de radar – viteza prea mare de împingere a dus la surparea pământului de sub liniile de cale ferată

Primăria Timișoara realizează lucrări pentru construirea unui pasaj pe sub liniile de cale ferată, lângă Gara de Nord din Timișoara.

În această perioadă are loc o împingere a unei piese de beton pe sub liniile de cale ferată, iar în urma acestei operațiuni s-a surpat pământul chiar pe liniile de cale ferată. Traficul feroviar este perturbat.

Reprezentanții CFR Infrastructură Timișoara au cerut Primăriei Timișoara să găsească rapid o soluție împreună cu specialiștii firmei care construiește pasajul.

În 26.01.2025, după o etapă de împingere a chesonului (piesa de beton – n.r.), a apărut o surpare a terenului între liniile CF Rampă Veche şi CF Rampă Mare. În 27.01.2025 s-a întrunit o comisie mixtă formată din Antreprenor, Beneficiar, Supervizor, reprezentanții CNCFR SA – SRCF Timișoara, pentru a stabilii condițiile de lucru în siguranță a execuției pasajului. Lucrările de împingere a chesonului se vor relua după emiterea de către Proiectant a soluției de remediere, inclusiv a condițiilor de execuție cu perturbarea minimă a traficului feroviar”, au transmis, marți, reprezentanții CFR Infrastructură Timișoara.

Potrivit acestora, în urma surpării terenului pe zona liniei de garare în remiza SC Regio Călători SA, au existat perturbări în circulația feroviară.

Circulația afectată de incident este reluată parțial în acest moment.

Viceprimarul USR al Timișoarei, Ruben Lațcău, spune că subsolul zonei are probleme, având caverne, iar împingerea chesonului s-a făcut, probabil, mult prea rapid.

‘Am anticipat problema. Acum cinci-șase luni, înainte să înceapă împingerea chesonului, în mai multe declarații de presă am spus că ne așteptăm să avem probleme de sol și va fi o impredictibilitate și o incertitudine legată de ritmul în care putem să avansăm, dat foarte mult de contextul de sol. Pentru că vorbim despre un amplasament pe sub primele două linii de tren pe sub care deja am trecut, au fundația de peste 100 de ani, sunt din perioada austro-ungară. Nu a mai intervenit nimeni în mod susținut pe fundație. Cu siguranță de-a lungul timpului au existat acolo cămine, rețele de utilități care au fost schimbate, au fost zeci de intervenții de-a lungul timpului, intervenții care au săpat la fundația liniilor, unde au fost umplute, poate nu au fost făcute compactările cum trebuie (…). Au fost probleme pe care le-am anticipat. Nu suntem sistați cu șantierul. Într-adevăr, împingerea propriu-zisă a fost oprită ieri’, a declarat Ruben Lațcău.

Viceprimarul a subliniat că după incidentul de duminică a avut întâlniri în sit cu reprezentanții CFR și cu cei ai autorităților competente, ai ministerului, ai constructorului și că nu există niciun pericol în acest moment.

‘Există un plan de măsuri, proiectantul va dispune printr-o dispoziție de șantier anumite modificări și probabil că până la finele acestei săptămâni vom relua lucrările de împingere a chesonului. Am făcut o modificare generală pe toate liniile și vom face o monitorizare foarte exactă, mai ales că ne apropiem de linia următoare, care va trece pe sub linia care face legătura cu Serbia. Probabil că vom reduce puțin ritmul de împingere. Dacă am văzut progrese de doi metri pe zi, probabil că vor fi mult mai mici de acum înainte, dat fiind că stratul din subsol este foarte inconsistent, mai ales aici, unde a fost surparea. Nu este o problemă gravă’, a detaliat Lațcău.

Pornită la începutul lunii decembrie a anului trecut, operaţiunea de împingere a structurii de beton de la Pasajul Solventul din Timişoara a fost acum oprită până la găsirea unei soluţii.

Conform graficului, chesonul, care arată precum o casetă, de 70 de metri lungime şi 28 lăţime, trebuie să străpungă pământul de sub cele 10 linii de tren, spre Calea Bogdăneştilor. Cu ajutorul preselor hidraulice, structura împinge pământul la 2 metri sub calea ferată, iar acesta este excavat, în partea cealaltă, cu ajutorul utilajelor. Tehnica de străpungere a pământului, cu tot cu ”tunel”, trebuia să nu afecteze circulaţia feroviară.

Încă de la pornirea operaţiunii, reprezentanţii Primăriei Timişoara se arătau optimişti că, la vară, Pasajul Solventul ar putea fi traversat cu maşina, cu bicicleta sau pe jos. Tramvaiele, însă, vor trece prin pasaj abia peste câţiva ani, pentru că mai trebuie construit un pod peste Bega. Este aşteptată demararea licitaţiei pentru găsirea unei firme care să-l proiecteze şi să-l construiască.

Pasajul Solventul ar fi trebuit să fie gata în ianuarie 2024, dar reprezentanţii primăriei speră să îl finalizeze în acest an.

Construcţia Pasajului Solventul costă 132 de milioane de lei, din care 89 de milioane de lei de la bugetul local şi 43 de milioane de la Guvern, prin Programul Naţional de Investiţii ”Anghel Saligny”.

Recomandările noastre

Cele mai citite articole