Consilierii locali din Timișoara au aprobat marți un Plan Urbanistic Zonal care prevede reabilitarea, reamenajarea și extinderea Cazarmei U din Piața Mărăști.
Documentația a fost întocmită de către firma de arhitectură care aparține consiliului local USR, Răzvan Negrișanu, iar proprietarul imobilului și terenului, compania Cerealcom SA, își propune amenajarea unui hotel și construirea a două parcări subterane, una privată și un publică.
”Prin HCL 46/2004 s-a aprobat închirierea, concesionarea, asocierea sau realizarea unui parteneriat public-privat prin licitație publică deschisă în ceea ce privește imobilul Cazărmii/ În august 2007, Primăria Municipiului Timișoara anunță scoaterea acesteia la licitație publică deschisă cu strigare. În februarie 2009, municipalitatea anunță „tranzacția anului”, adică vânzarea Cazărmii către un grup imobiliar din Lituania, care activează în domeniul hotelier. Ulterior, investitorul lituanian vinde imobilul celui de-al doilea participant la licitație, SC CEREALCOM SA. Cerealcom intenționa construirea unui hotel de 5 stele, dar nu a reușit să se înțeleagă cu Primăria în privința unui teren central pentru amenajarea unei parcări subterane. De atunci nu s-a întâmplat nimic cu Cazarma. Momentan, zona este nevalorificată, construcția existentă a Cazărmii este într-o stare avansată de degradare, fiind nefolosită de o perioadă lungă de timp, dar deține un imens potențial. Prin propunerile urbanistice a apărut nevoia de a delimita din punct de vedere juridic proprietățile, s-a propus dezbinarea parcelei aparținând Primăriei Municipiului Timișoara și obținerea a 2 parcele. Noua parcelă pe care se va amenaja parcarea subterană pe două niveluri are o suprafață de 1135,95 mp”, se arată în PUZ.
În ședința de plen proiectul a ridicat unele discuții.
”Pentru că am observat în spațiul public anumite discuții și despre acest proiect, dar și pentru că este un proiect important pentru Timișoara aș vrea să vă mai dau o scurt rezumat al situației de fapt. Această clădire a fost odată publică, a trecut apoi prin mai multe mâini, momentan este în proprietate privată și în mod evident are nevoie de o reabilitare completă. Problema cu această clădire este că amprenta terenului este fix amprenta clădirii, deci nu dispune de niciun exces de teren ceea ce înseamnă că pe standardele noastre urbanistice nu am putea autoriza nicio funcțiune care are nevoie de locuri de parcare, pentru că chiar dacă faci o parcare subterană, ceea ce se va întâmpla, ai nevoie de acces la parcare, care trebuie să fie din domeniul public. Ăsta e motivul pentru care de mulți ani nu a avansat niciodată și de fapt am început să rezolvăm această dilemă, când acest CL și-a dat acordul să se elaboreze un PUZ care să conțină și o parte din domeniul public. Momentan, dăm voie să se planifice și o parte din domeniul public și nu are nicio legătură cu regimul de proprietate. În cazul acesta concret au fost două etape de consultare, în 2022 și în 2023, și acum când a stat în transparență și nimeni nu a ridicat vreo problemă”, a declarat Dominic Fritz în ședința de plen.
Cei de la AUR au solicitat scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului pentru o dezbatere publică.
”Primăria a încălcat Legea Transparenței, pentru că era nevoie de o dezbatere publică, și deja ne apropiem de o dictatură că doriți să dați cu pumnul în cei care au altă opinie. Nu avem nicio problemă cu proprietarul, nici cu investiția, dar oamenii trebuie să știe exact ce se întâmplă acolo deoarece în opinia noastră se încalcă o serie de ordonanțe și legi. Se încalcă Ordonanța nr. 43, art.8 și OUG 71 din 2002, art4.”, a spus Ilie Sârbu, consilier local AUR.
Răspunsul a venit de la primarul Dominic Fritz.
”Domnule Sârbu cererea dv. a venit după ce s-a încheiat perioada de transparență, vă rog să veniți data viitoare în termen, că dacă ne facem un obicei să scoatem de pe ordinea de zi proiecte chiar și după ce a trecut perioada de consultare cred că nu este corect. Pe proiect au fost mai multe etape de consultare și nu au existat obiecții. Consiliul Local și-a dat acordul să se elaboreze acest PUZ cu 6.000 de mp din domeniul public în fața clădirii spre sensul giratoriu de Mărășești pentru că un astfel de PUZ clădirea nu ar fi putut niciodată să fie reabilitată. Noi avem aici nu doar un interes privat, ci și unul public să avem această funcțiune. Acum s-a elaborat PUZ-ul și care este rezultatul lui: în cadrul documentației proprietarul se obligă ca pe domeniul public că construiască o parcare subterană cu 40 de locuri și să amenajeze căile de acces supraterane, trotuarele, pistele de biciclete, deci investiția va costa mai multe de 2 milioane de euro. La sfârșitul investiției, toată investiția de pe domeniul public va rămâne în proprietatea Timișoarei și trece la noi în proprietate, inclusiv parcarea subterană. În plus, va mai fi o parcare subterană sub hotel pe terenul lor. Deci, cine spune că dăm ceva la un privat nu este adevărat deoarece primim o parcare subterană cu o valoare de peste 2 milioane de euro și normal, un hotel cu acces la domeniul public. Este singura soluție să viabilizăm această proprietate ș rezultă din negocieri, deoarece niciun proprietar nu este încântat să investească pe o proprietate care nu este a sa”, a mai precizat Dominic Fritz.
Proiectul fost aprobat cu 17 voturi pentru, 3 abțineri și două voturi împotrivă.
Zona are un potențial de dezvoltare turistic deosebit, în special datorită faptului că se află în imediata vecinătate a centrului istoric.
”Cazarma U reprezintă un element valoros de arhitectură, menținut într-o stare de conservare slabă dar cu un procent ridicat de elemente originare păstrate. În urma evaluării valorii sale ca obiect de sine stătător, s-a constatat că obiectivul are valoare istorică, arhitecturală și urbanistică, însă ele nu sunt de ordin deosebit astfel încât să poată susține clasarea individuală a imobilului”, se mai precizează în PUZ.
Istoria Cazarmei U și a Porții Vienei.
”Spre sfârșitul perioadei ocupației otomane, Timișoara este asediată și cucerită de trupele habsburgice, momente în care suferă puternice bombardamente de artilerie. Fondul construit al orașului preluat de la otomani se prezintă într-o stare de avarie generalizată ca urmare a asediului, ceea ce impune orientarea eforturilor constructive și spre construirea de noi construcții, care în primul rând trebuiau să servească cazării trupelor. Astfel, în prima jumătate a secolului XVIII se construiește fortificația bastionară a Cetății Timișoara, apare și Poarta Vienei marcată în cadrul liniei fortificațiilor bastionare drept construcție imperială nouă.În anul 1752 se construiește Cazarma Vienei, construcție închisă pe toate cele 4 laturi, cu parter și un etaj, având rol militar. Între construcția Cazărmii și Poarta Vienei se formează un spațiu urban deschis. Cetatea Timișoara este asediată de armata maghiară în anul 1849, Cazarma suferind bombardamente grave. În anul 1759 se reconstruiește, de data aceasta închisă doar pe 3 laturi, în formă de U, cu o curte deschisă spre nord, cu un regim de înălțime parter și două etaje. Denumirea acesteia se schimbă în Cazarma Ferencz Josef, iar spațiul liber dintre Poarta Vienei și Cazarmă este definit ca fiind Piața Ferdinand. Din dorința de extindere a orașului și datorită progreselor tehnicilor militare, în anul 1892 se demarează demolarea fortificațiilor Cetății, inclusiv Poarta Vienei (demolată anterior, în 1891). În această perioadă, Cazarma deține funcțiunea de edificiu militar, iar în 1923 imobilul devine Școală Militară de Artilerie. Perioada comunistă vine cu dezvoltarea unei schițe de sistematizare urbane la nivel local, care susține dezvoltarea radial-concentrică a orașului, realizată doar parțial în perioadele anterioare. Amplasamentul devine o zonă industrială, Cazarma având funcție de depozit en-gros de încălțăminte și confecții. În această fază se construiesc cele două lifturi exterioare pentru deplasarea mărfii. În perioada contemporană arealul studiat nu mai suferă transformări constructive, imobilele trec din proprietatea statului în proprietatea diferitelor societăți private. Se elaborează un prim Plan Urbanistic General al Municipiului Timișoara după schimbarea regimului comunist. Prin PUG 1991 se definește actualul sens giratoriu din Piața Mărăști. Cazarma U este definită drept „Dotări. Învățământ, cultură, sănătate, comerț, servicii, administrație și culte existente”. În 1998 se elaborează Planul Urbanistic General care este încă valabil, cu nuanțarea zonelor cu rol comercial. În prezent, regulamentul aplicabil zonei este cel conform „PUZ Cartierul Cetate Timișoara” aprobat prin HCL 52/1999. Arealul este definit ca având „interdicție temporară de construire până la aprobare PUZ/schimbare de funcțiune”. Construcția Cazărmii se află într-o stare avansată de degradare, nefiind folosită de o perioadă lungă de timp. În octombrie 2015 are loc singura activitate a Cazărmii U din perioada recentă, sub formă de spațiu care a găzduit expoziția bienalei de artă „Art Encounters”. În 2018 s-a realizat modernizarea sensului giratoriu din Piața Mărăști, când sau făcut descoperiri ale urmelor arheologice ale Porții Vienei”, se mai arată în PUZ-ul aprobat.
