Medicii din Timișoara: 20% dintre adolescenții cu fibroză chistică prezintă simptome de depresie
Medicii de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara atrag atenția că unul din cinci adolescenți cu fibroză chistică prezintă simptome de depresie, iar unul din patru se confruntă cu anxietate.
Medicii de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara trag un semnal de alarmă asupra impactului psihologic pe care fibroza chistică îl are asupra copiilor și adolescenților diagnosticați cu această boală genetică severă. Potrivit specialiștilor, unul din cinci adolescenți cu fibroză chistică prezintă simptome de depresie, iar unul din patru se confruntă cu anxietate.
Fibroza chistică, cunoscută și sub denumirea de mucoviscidoză, este cea mai frecventă boală genetică severă diagnosticată la copii. Afecțiunea determină acumularea unor secreții dense și vâscoase în plămâni și în alte organe, favorizând infecțiile respiratorii repetate, afectarea digestiei și, în lipsa unui tratament adecvat, deteriorarea funcției pulmonare și întârzieri de creștere.
„Fibroza chistică nu afectează doar plămânii sau sistemul digestiv. Vorbim despre o boală care influențează întreaga viață a copilului și a familiei. Programul zilnic este construit în jurul tratamentului, iar acest lucru poate genera oboseală, stres, anxietate și chiar depresie. De aceea, ghidurile internaționale recomandă evaluarea anuală a depresiei și anxietății la pacienții cu această boală, începând cu vârsta de 12 ani. Din păcate, despre povara emoțională pe care o presupune fibroza chistică se vorbește încă prea puțin”, a declarat prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru și coordonator al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Timișoara.
Boala are un impact puternic și asupra familiilor. Potrivit medicilor, aproximativ o treime dintre părinții copiilor cu fibroză chistică prezintă simptome de depresie, iar aproape patru din zece se confruntă cu simptome de anxietate, în contextul responsabilităților permanente legate de îngrijirea copilului.
Tratamentul este unul complex și presupune un efort zilnic susținut.
„Pentru un copil diagnosticat cu fibroză chistică, tratamentul nu reprezintă o etapă, ci face parte din viața de zi cu zi, pentru tot restul vieții. În medie, două-trei ore din fiecare zi sunt dedicate kinetoterapiei respiratorii, aerosolilor, administrării medicamentelor și celorlalte terapii necesare pentru a ține boala sub control. La toate acestea se adaugă școala, activitățile obișnuite și dorința firească a copilului de a avea o viață normală. Este un efort continuu, pe care atât copilul, cât și familia îl duc în fiecare zi”, a explicat prof. dr. Ioana Ciucă.
Specialiștii subliniază că îngrijirea unui copil cu fibroză chistică necesită o echipă multidisciplinară, formată din medic pneumolog pediatru, gastroenterolog, nutriționist, kinetoterapeut și psiholog. Depistarea precoce a anxietății și depresiei poate contribui la o mai bună respectare a tratamentului, la reducerea riscului de abandon al terapiilor și la îmbunătățirea calității vieții pacienților.
În cadrul Clinicii de Pediatrie Bega II a Spitalului Clinic Județean de Urgență Timișoara funcționează Centrul Național de Fibroză Chistică – Mucoviscidoză, care coordonează cazurile la nivel național, stabilește protocoalele de diagnostic, tratament și monitorizare și centralizează datele privind pacienții cu această afecțiune din întreaga țară.
