Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Timişoara au trimis în judecată 23 de inculpaţi (19 cetăţeni străini în stare de arest preventiv şi 4 şoferi de taxi români arestaţi la domiciliu), acuzaţi că au organizat ilegal transportul a peste 250 de migranţi peste graniţa cu Ungaria, folosind tiruri de marfă.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, în perioada iulie – octombrie 2021, mai mulţi cetăţeni de origine afgană, iraniană şi română au constituit un grup infracţional organizat în scopul transportării, adăpostirii, îndrumării şi transferării de migranţi de origine afro-asiatică, pentru ca aceştia să treacă ilegal frontiera României cu Ungaria pentru a ajunge mai apoi în ţări din Europa de Vest.
Grupul infracţional organizat era structurat pe trei paliere: finanţare şi coordonare, organizarea activităţilor în parcări, transport intern.
* Finanţare şi coordonare
Procurorii susţin că, în vederea desfăşurării eficiente a activităţii de trafic de migranţi, a fost dezvoltat un segment care să finanţeze activitatea de trafic de migranţi. Sumele de bani erau plătite liderilor grupării şi distribuite apoi de aceştia în funcţie de necesităţi şi circumstanţe.
În acest sens, a fost folosit mai ales sistemul de împrumut Hawala, dar şi modalităţi clasice de transfer al banilor, prin intermediul unor sisteme de trimitere bani.
Conform DIICOT, unele dintre persoanele specializate în finanţarea activităţii de trafic de migranţi sunt persoane cu drept de şedere în România, care şi-au deschis afaceri comerciale pentru a crea, astfel, un paravan în vederea justificării sumelor de bani transferate pe numele lor. De exemplu, unul dintre inculpaţi avea deschis un magazin de articole vestimentare în Bucureşti.
* Organizarea activităţii în parcări
Procurorii spun că inculpaţii de origine afgană organizaţi la nivelul II al grupării acţionau sistematic, folosind acelaşi mod de operare: se organizau în grupuri prestabilite, în general compuse din patru persoane (care locuiau împreună şi erau, uneori, rude), unul dintre membri fiind un lider cu experienţă mai mare – „şeful de parcare”.
Fiecăruia dintre aceste grupuri îi era alocată o anumită parcare de pe Autostrada A1, unde aceştia se deplasau aproape în fiecare noapte, asigurau zona şi verificau ansamblurile rutiere (tiruri) staţionate acolo, iar, odată identificate ansamblurile rutiere potrivite, îndrumau migranţii să se urce clandestin în interior şi să se ascundă.
Pentru a fi potrivită transportului de migranţi, remorca unui ansamblu rutier trebuia să poată fi deschisă cu suficientă uşurinţă, fără ca activitatea să fie auzită de şofer sau de alte persoane, să aibă în interior marfă pentru a putea camufla migranţii, dar şi suficient spaţiu pentru aceştia. Inculpaţii îndrumau şi transferau în tiruri grupuri de la două până la opt sau zece persoane într-o singură remorcă.
Parcările (din judeţele Arad şi Timiş) în care acţionau inculpaţii erau situate pe sensul de ieşire din ţară spre Ungaria, fiind fără relevanţă ţara de origine a ansamblului rutier sau destinaţia finală a acestuia.
Odată ajunşi într-un alt stat aflat în vestul Europei, migranţii primeau indicaţii telefonice de la omul de legătură pentru următorul pas în călătoria acestora.
* Segmentul de transport intern
Acesta era asigurat de către cetăţeni români, taximetrişti (4 inculpaţi, precum şi alte persoane neidentificate), care, prevalându-se de specificul muncii lor şi de crearea unei aparenţe de legalitate a activităţii de taximetrie, acţionau la solicitarea organizatorilor afgani ai parcărilor, fiind la dispoziţia acestora în permanenţă.
Concret, şoferii de taxi români erau contactaţi zilnic, în special prin intermediul unei aplicaţii de comunicare, de către „şefii de parcare”, şi realizau multiple transporturi ale organizatorilor, cât şi ale diferitelor grupuri de migranţi.
DIICOT a reuşit să documenteze în acest caz 45 acte materiale de transport, adăpostire, îndrumare şi transfer ce au vizat un număr de peste 250 de migranţi.
În timpul umăririi penale, a fost constituită o echipă comună de anchetă (JIT) între România (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara) şi autorităţile judiciare din Germania.
Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Tribunalului Timiş.
