CJ Timiș și 14 localități înființează ADI pentru energia geotermală
CJ Timiș și 14 localități intră în ADI „Resurse Geotermale Banat”, pentru proiecte comune privind exploatarea energiei geotermale, finanțare și infrastructură.
Consiliul Județean Timiș a aprobat, în ședința extraordinară de miercuri, participarea județului, în calitate de membru fondator, la constituirea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Resurse Geotermale Banat”. Alături de CJ Timiș, în proiect sunt implicate mai multe comune și orașe din județ, interesate de dezvoltarea unor proiecte comune pentru valorificarea resurselor geotermale.
Potrivit raportului de specialitate care a fundamentat proiectul de hotărâre, asociația ar urma să reunească Județul Timiș, comunele Lovrin, Teremia Mare, Iecea Mare, Sânmihaiu Român, Tomești, Gottlob, Periam, Comloșu Mare, Șandra, Tomnatic și Dudeștii Vechi, precum și orașele Jimbolia și Deta.
Scopul ADI „Resurse Geotermale Banat” este pregătirea și realizarea în comun a unor proiecte de interes județean, zonal și regional în domeniul valorificării resurselor geotermale, al infrastructurii energetice bazate pe surse regenerabile, eficienței energetice, protecției mediului și dezvoltării durabile.
Raportul CJ Timiș pornește de la faptul că județul are un potențial geotermal important. Strategia de eficiență energetică a județului pentru perioada 2021–2027 menționează utilizarea apei geotermale pentru încălzire și alți consumatori în Jimbolia, Sânnicolau Mare și Lovrin.
Un exemplu important este comuna Lovrin, unde apa geotermală este utilizată pentru încălzire încă din anii ’70. Strategia județeană indică existența unor instalații care foloseau apă geotermală cu temperaturi de aproximativ 84 de grade Celsius și identifică în zona Gottlob–Lovrin o rezervă semnificativă de apă geotermală, cu temperaturi cuprinse între 75 și 90 de grade Celsius.
Raportul amintește și de o inițiativă mai veche a comunelor Gottlob și Lovrin, care în 2018 au avut în vedere un proiect comun pentru încălzirea gospodăriilor și instituțiilor. Documentul folosit de CJ Timiș consideră că aceste exemple arată existența unor premise pentru proiecte care depășesc limitele administrative ale unei singure localități.
De ce este nevoie de o asociație intercomunitară
Resursele geotermale nu țin cont de granițele administrative ale localităților, iar exploatarea lor presupune investiții complexe. Printre infrastructurile care ar putea fi necesare se numără foraje de producție și reinjecție, instalații de pompare, stații geotermale, schimbătoare de căldură, pompe de căldură, conducte de transport, rețele de distribuție și sisteme de stocare și monitorizare.
În acest context, raportul susține că o abordare comună ar putea evita fragmentarea investițiilor și ar permite administrațiilor să pregătească împreună studii, documentații și proiecte pentru atragerea finanțărilor.
ADI ar urma să se ocupe, printre altele, de elaborarea unei strategii comune privind resursele geotermale, cartografierea resurselor, inventarierea forajelor existente, evaluarea potențialului energetic și pregătirea studiilor geologice, hidrogeologice și tehnico-economice.
Pe lista obiectivelor se află și dezvoltarea unor proiecte de încălzire geotermală, infrastructură energetică, sisteme de încălzire și răcire, integrarea pompelor de căldură și a sistemelor de stocare termică.
Geotermia, de la încălzirea clădirilor la agricultură și turism
Potrivit documentului, energia geotermală ar putea fi utilizată pentru încălzirea clădirilor publice, școlilor, grădinițelor, unităților medicale, bazelor sportive și locuințelor, dar și pentru producerea apei calde.
Raportul indică și alte posibile utilizări: sere și solarii, uscarea produselor agricole, procese agroalimentare, baze de agrement, ștranduri termale, turism balnear, centre de recuperare și activități de wellness și spa.
În funcție de temperatură și debit, resursa ar putea fi utilizată inclusiv în anumite procese industriale.
CJ Timiș invocă modelul Oradea
Ca exemplu de bună practică, raportul de specialitate indică municipiul Oradea, unde resursele geotermale au fost integrate în proiecte de infrastructură energetică.
Documentul menționează un proiect pentru o stație de producere a energiei termice cu ajutorul energiei geotermale, în valoare de peste 20,9 milioane de lei fără TVA, cu o finanțare nerambursabilă de aproximativ 9,9 milioane de lei.
Este menționat și un proiect aprobat în 2025 pentru extinderea rețelei geotermale și construirea unei stații termice, cu o valoare de aproximativ 9,46 milioane de lei, propus pentru finanțare prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027.
Raportul consideră că experiența Oradei demonstrează că o strategie geotermală poate trece de la etapa de studiu la investiții concrete în infrastructură energetică.
O posibilă componentă transfrontalieră
Inițiativa CJ Timiș are și o componentă transfrontalieră. Potrivit raportului, zona Gottlob–Lovrin se află într-un context geologic comun cu regiuni în care resursele geotermale sunt utilizate în localități precum Makó, în Ungaria, și Kikinda și Kanjiža, în Serbia.
Prin intermediul viitoarei asociații ar putea fi dezvoltate parteneriate cu autorități și instituții din Ungaria, Serbia și alte regiuni europene cu experiență în domeniul geotermiei.
Printre domeniile vizate se află energia, eficiența energetică, cercetarea, turismul balnear, agricultura, infrastructura energetică și inovarea.
Resursa aparține statului, iar exploatarea va necesita autorizații
Raportul atrage atenția că înființarea ADI nu înseamnă că administrațiile locale dobândesc dreptul de proprietate asupra resurselor geotermale.
Apele geotermale sunt incluse de Legea minelor în categoria resurselor minerale, iar resursele minerale din subsolul țării aparțin proprietății publice a statului.
În consecință, activitățile de prospecțiune, explorare și exploatare vor putea fi realizate numai cu respectarea legislației și obținerea autorizațiilor, licențelor, permiselor și celorlalte acte necesare.
Cât va costa participarea CJ Timiș
Constituirea și funcționarea asociației vor presupune costuri. Raportul menționează aportul inițial, dacă acesta va fi stabilit prin documentele constitutive, cotizațiile membrilor, eventualele cheltuieli cu personalul sau aparatul tehnic, precum și costurile pentru studii, documentații și proiectele aprobate.
Nivelul contribuțiilor și mecanismul de finanțare urmează să fie stabilite prin statut și prin hotărârile ulterioare ale organelor competente ale asociației.
În același timp, raportul precizează că participarea financiară a Județului Timiș la proiecte individuale va trebui aprobată potrivit competențelor legale și în funcție de disponibilitățile bugetare.
Deocamdată, documentul aprobat de CJ Timiș stabilește cadrul instituțional pentru cooperare și pregătirea viitoarelor proiecte. Printre obiective se află atragerea finanțărilor, dezvoltarea infrastructurii energetice, cooperarea cu universități și institute de cercetare și promovarea unor parteneriate public-private, în condițiile legii.
Prin constituirea ADI „Resurse Geotermale Banat”, administrațiile implicate încearcă să treacă de la utilizarea punctuală a apei geotermale în anumite localități la o strategie comună pentru identificarea, dezvoltarea și finanțarea unor proiecte energetice bazate pe această resursă.
