Deputatul USR de Timiș Cătălin Drulă critică proiectarea nodului rutier dintre DN69A și autostrada A1, deschis anul trecut, pe care îl consideră supradimensionat, costisitor și periculos pentru participanții la trafic. Acesta susține că o soluție mult mai compactă, cu o buclă proiectată pentru 40 km/h în loc de 80 km/h, ar fi redus atât suprafața ocupată, cât și timpul pierdut de șoferi.
VIDEO AICI cu simularea traseului
„Bucla de la Timișoara e lungă și lentă. Și asta e o problemă chiar mai mare decât terenul ocupat”, afirmă Cătălin Drulă, care a publicat o simulare comparativă între configurația realizată și un nod rutier obișnuit, în care bucla are o viteză de proiectare de 40 km/h.
Potrivit deputatului, nodul Timișoara Nord are un diametru de aproximativ 700 de metri și ocupă 58 de hectare, dintre care 40 de hectare de teren agricol au rămas în interiorul buclei. Drulă compară dimensiunile acestuia cu cele ale nodului dintre autostrada A4 și centura Vienei, în zona Schwechat, despre care spune că ocupă doar opt hectare.
„Cercul roșu nu e un sens giratoriu. E o buclă de autostradă cu raza de 350 de metri, pe care virezi continuu timp de 70 de secunde cu 80 km/h. Un inel de un kilometru și jumătate”, explică deputatul.
O buclă de șapte ori mai lungă
Cătălin Drulă pune dimensiunile construcției pe seama unei cerințe din caietul de sarcini, care ar fi stabilit o viteză de proiectare de 80 km/h pentru toate bretelele, fără să facă diferența între cele directe și bucla de întoarcere.
„Nicio țară normală nu face bucle de 80 km/h. Nu pentru că n-ar avea bani. Pentru că e o idee proastă”, susține deputatul.
Acesta explică faptul că raza unei curbe crește cu pătratul vitezei, iar lungimea buclei crește odată cu raza. În simularea sa, bucla proiectată pentru 80 km/h este de șapte ori mai lungă decât una pentru 40 km/h, iar timpul petrecut în viraj ajunge la 69 de secunde, față de 20 de secunde în varianta compactă.
Drulă atrage atenția și asupra traseului suplimentar pe care trebuie să îl parcurgă șoferii după traversarea pasajului peste autostradă: aproximativ doi kilometri până la intrarea pe A1 spre Arad, care se află la circa 330 de metri în spatele pasajului.
La un trafic estimat de 5.000 de mașini pe zi, deputatul calculează că ocolul ar însemna anual 3,6 milioane de kilometri parcurși în plus, aproximativ un milion de euro cheltuiți de șoferi pentru carburant și timpul pierdut, precum și 1.000 de tone de CO2. În plus, cei 1,6 kilometri de bretele suplimentare ar genera costuri de întreținere estimate la 1,5–2 milioane de euro în 30 de ani.
Avertisment privind riscul accidentelor frontale
Una dintre cele mai grave probleme semnalate de deputat privește lipsa unui separator fizic între cele două sensuri de circulație. Pe bucla de 1,6 kilometri, traficul se desfășoară în ambele direcții, cu câte o bandă pe sens, iar separarea este făcută doar prin marcaj rutier.
„Pe restul drumului e parapet de beton între sensuri; aici, 1,6 km cu o linie vopsită. O ruletă rusească a siguranței rutiere”, afirmă Cătălin Drulă.
Acesta descrie un posibil scenariu de accident în condiții de ceață, în care un TIR și un autoturism se apropie pe sensuri opuse, la o viteză de proiectare de 80 km/h. „Între oglinda TIR-ului și oglinda ta: 90 de centimetri. O privire la telefon, o groapă, și cei 90 de centimetri dispar într-o secundă”, avertizează deputatul, care consideră că o abatere minoră poate duce aici la o coliziune frontală.
Ce solicită deputatul
Pentru viitoarele proiecte, Cătălin Drulă propune ca viteza de proiectare să fie stabilită separat, în funcție de tipul bretelei, iar buclele să fie realizate pentru 40–50 km/h. El cere și ca fiecare proiect de nod rutier să includă cel puțin două variante comparate în privința distanțelor, timpului de parcurs, terenului ocupat, siguranței și costurilor pe întreaga durată de exploatare.
Alte propuneri vizează separarea fizică obligatorie a sensurilor de circulație pe bretele și actualizarea normativului de proiectare a autostrăzilor PD 162, despre care spune că nu a mai fost revizuit din 2015.
În privința nodului deja construit la Timișoara Nord, deputatul consideră că posibilitățile de modificare sunt limitate, dar cere CNAIR să monteze un separator median, chiar și flexibil, pe cei 1,6 kilometri ai buclei cu dublu sens.
Cele 40 de hectare de teren agricol din interiorul acesteia ar putea fi transformate, în opinia sa, într-un parc fotovoltaic sau într-o pădure.
„Bucla de la Timișoara Nord o să rămână acolo vreme de decenii. Măcar să fie ultima. Never again”, a transmis Cătălin Drulă.
