VIDEO. Vest: dezastru în Parcul Național Cheile Nerei – unchiul “renegat“ al soției lui Alfred Simonis acuzat de localnici de exploatări ilegale, tulburare de posesie, distrugerea drumurilor și a habitatului, degradarea solului și afectarea ecosistemului 

Exploatările forestiere din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița sunt din nou în centrul unor acuzații formulate de activiștii de mediu de la „Stop Defrișărilor”.

Grigore Mitocaru, unchiul soției președintelui Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, este acuzat că ar fi provocat distrugeri pe terenurile unor localnici din Lăpușnicu Mare, în urma lucrărilor de exploatare forestieră.

VIDEO AICI.

”Nici platforma primară, amplasată tot în interiorul parcului național, nu face excepție. Imaginile indică o situație dezolantă, cu probleme care ridică semne de întrebare privind respectarea obligațiilor de exploatare și protecție a mediului. Cine protejează, de fapt, Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița. Cumul de infracțiuni: tulburare de posesie, prejudicii ale proprietăților, distrugerea drumului agricol, tăiere ilegală de arbori, distrugerea habitatului, degradarea solului, afectarea ecosistemului din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, trafic de influență și posibil grup infracțional organizat: edil, șef ocol, patron.”, arată Stop Defrișărilor.

Imagini cu terenuri afectate de exploatările forestiere, drumuri agricole distruse și trasee de colectare amenajate prin cursuri de apă au fost publicate de activiștii de mediu de la „Stop Defrișărilor”, care reclamă nereguli grave în Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, una dintre cele mai frumoase zone naturale din România.

În centrul acuzațiilor se află Grigore Mitocaru, unchiul soției președintelui Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, despre care activiștii susțin că ar fi provocat distrugeri în urma exploatărilor forestiere din zona Lăpușnicu Mare.

Într-o primă postare, reprezentanții „Stop Defrișărilor” atrag atenția că exploatarea și transportul masei lemnoase ar fi continuat chiar și după declanșarea unui control al Gărzii Forestiere. Potrivit calculelor prezentate de aceștia, aproximativ 250 de metri cubi de lemn ar fi fost exploatați și transportați din interiorul parcului național în săptămâna în care instituțiile verificau situația.

Aceștia pun sub semnul întrebării și modul în care au fost verificate traseele de colectare a lemnului, despre care susțin că traversează proprietăți private și chiar cursuri de apă.

„Dacă traseele de colectare ar fi fost verificate cu atenție, inspectorii ar fi putut constata că acestea traversează proprietăți private, fără ca legalitatea realizării lor să fie clarificată. Mai grav, potrivit celor relatate chiar de domnul Mitocaru, unele trasee ar fi fost amenajate pe un pârâu și pe un ogaș cu apă”, se arată în postare.

O altă suspiciune privește arborii exploatați și încadrarea acestora drept produse accidentale. Activiștii susțin că există indicii privind tăierea unor arbori sănătoși și cer verificarea modului în care a fost stabilită cantitatea de lemn aprobată pentru exploatare.

„Cum poate fi vorba despre protejarea unui parc național dacă astfel de intervenții nu sunt verificate cu maximă seriozitate? Și mai important, cum se poate stabili cu certitudine că arborii exploatați reprezintă într-adevăr produse accidentale, în condițiile în care există suspiciuni privind tăierea unor arbori sănătoși?”, întreabă reprezentanții „Stop Defrișărilor”.

Aceștia reclamă și posibile încălcări ale normelor de securitate și sănătate în muncă, invocând suspiciuni privind muncitori fără forme legale de angajare, lipsa echipamentelor individuale de protecție și transportul lucrătorilor cu utilaje forestiere de tip TAF.

Dialog tensionat între Mitocaru și proprietarii terenurilor afectate

Într-o a doua postare, însoțită de o înregistrare video, activiștii prezintă un dialog între Grigore Mitocaru și doi localnici din comunitatea Lăpușnicu Mare, un bărbat și fiul său, care îi reproșează acestuia distrugerile provocate terenurilor în urma lucrărilor forestiere.

Cei doi îi arată zonele afectate și îl întreabă ce caută acolo, anunțându-l că vor face reclamații la primărie și la poliție. În discuție este invocat și numele lui Alfred Simonis, iar Mitocaru răspunde că acesta este șeful Consiliului Județean.

Întrebat despre prezența sa în zonă, Mitocaru spune că a venit din Moldova cu mult timp în urmă și s-a mutat în Banat. În fața reproșurilor privind distrugerile, acesta nu oferă explicații concrete despre situația terenurilor, afirmând că „așa e la pădure” și că a câștigat un parchet pe care îl exploatează.

Activistii de mediu formulează acuzații grave în legătură cu activitatea forestieră, enumerând posibile fapte de tulburare de posesie, prejudicierea proprietăților, distrugerea drumului agricol, tăiere ilegală de arbori, distrugerea habitatului, degradarea solului și afectarea ecosistemului din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița. În aceeași postare sunt invocate și suspiciuni de trafic de influență și posibil grup infracțional organizat, cu referire la edil, șeful ocolului silvic și patron.

Acestea sunt acuzații formulate de activiști.

Alfred Simonis a cerut controale „la sânge” și a negat că Mitocaru ar fi unchiul său

Numele lui Grigore Mitocaru a ajuns în atenția publică și după ce au apărut informații despre legătura sa de familie cu Alfred Simonis.

Președintele CJ Timiș a intervenit public în această dispută, precizând că Mitocaru nu este unchiul său, ci fratele socrului său, respectiv unchiul matern al soției sale.

Simonis a explicat că soția și familia acesteia se află de aproximativ patru ani într-un litigiu cu Mitocaru, pe fondul unei dispute privind o companie pe care acesta ar fi încercat să o preia.

În declarația sa din 10 noiembrie, liderul administrației județene a cerut verificări amănunțite din partea instituțiilor competente, respectiv Garda Forestieră, Garda de Mediu, ocoalele silvice și Ministerul Mediului.

Simonis a solicitat controale „la sânge” și a transmis că, dacă se constată nereguli, cei responsabili trebuie să primească sancțiunile maxime prevăzute de lege.

Noile imagini și acuzații publicate de „Stop Defrișărilor” readuc însă în discuție exploatările forestiere dintr-una dintre cele mai valoroase zone naturale ale județului Caraș-Severin și ridică întrebări despre rezultatele verificărilor declanșate de autorități.

Recomandările noastre