Pactul Orașelor Libere își exprimă solidaritatea cu Dominic Fritz, fostul primar al Timișoarei și unul dintre membrii alianței europene, după încetarea mandatului său.
Într-o declarație publicată la 1 octombrie, organizația afirmă că situația ridică probleme privind respectarea statului de drept și susține că îndepărtarea unui primar ales direct trebuie să respecte cele mai înalte standarde de echitate, proporționalitate și certitudine juridică.
„Pactul Orașelor Libere este solidar cu Dominic Fritz, primarul Timișoarei și un susținător implicat al unei administrații locale democratice, transparente și responsabile”, se arată în declarație.
Organizația amintește că statul de drept reprezintă una dintre valorile fundamentale pe care este construită Uniunea Europeană și invocă două principii: legile nu ar trebui aplicate retroactiv, iar o persoană nu ar trebui sancționată de două ori pentru aceeași faptă după pronunțarea unei hotărâri definitive.
„Înlăturarea primarului Fritz ridică îngrijorări serioase în raport cu ambele principii”, susține Pactul Orașelor Libere.
În declarație se arată că integritatea funcției publice este esențială pentru democrație, dar la fel de important este ca aleșii și cetățenii care îi votează să se poată baza pe reguli clare și previzibile.
„Înlăturarea unui primar ales direct din funcție este o măsură de o gravitate excepțională și trebuie să respecte cele mai înalte standarde de echitate, proporționalitate și certitudine juridică”, transmite organizația.
Pactul Orașelor Libere își exprimă astfel „deplina solidaritate” cu Dominic Fritz și cu cetățenii Timișoarei și afirmă că susține dreptul fostului primar de a utiliza toate căile legale disponibile, inclusiv sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului.
„În întreaga Europă, democrația locală trebuie protejată nu doar la urne, ci și prin instituții puternice, statul de drept și garanții împotriva interferențelor asupra mandatelor democratice”, se mai arată în document.
Pactul prezintă și cronologia cazului Fritz
Într-o secțiune dedicată procesului juridic care a dus la încetarea mandatului, Pactul Orașelor Libere prezintă cazul lui Dominic Fritz și subliniază că acesta nu a vizat acuzații penale, corupție, mită sau obținerea unor câștiguri financiare personale, ci aplicarea normelor administrative privind integritatea.
Potrivit documentului, situația își are originea în campania electorală din 2020, când arhitectul și consilierul local USR Răzvan Negrișanu i-ar fi acordat lui Fritz un împrumut de 25.000 de lei pentru campanie. Negrișanu era asociat și cu o firmă de arhitectură implicată în documentația pentru un plan urbanistic zonal.
După preluarea funcției de primar, Fritz a semnat un memorandum de aprobare referitor la procedura urbanistică și l-a transmis Consiliului Local.
Agenția Națională de Integritate a concluzionat că Fritz a participat la un act administrativ care afecta o persoană cu care avea o relație financiară directă, ceea ce a constituit un conflict de interese.
Pactul precizează însă că ANI nu a susținut că Fritz ar fi primit vreun beneficiu sau că ar fi influențat în mod necorespunzător decizia urbanistică. Potrivit documentului, constatarea s-a bazat pe caracterul preventiv al regulilor privind conflictul de interese, prin care funcționarii trebuie să evite situațiile în care relațiile personale sau financiare le-ar putea compromite sau ar putea crea aparența că le compromit imparțialitatea.
Fritz a contestat raportul ANI și a susținut că procedura urbanistică fusese deja inițiată și aprobată de administrația precedentă, condusă de Nicolae Robu, contracandidatul său din alegerile locale din 2020. El a argumentat că semnătura sa a reprezentat continuarea unei proceduri administrative deja începute și că lui Negrișanu nu i-a fost acordat niciun beneficiu efectiv.
ANI a emis raportul privind conflictul de interese în 2024.
Potrivit cronologiei prezentate de Pactul Orașelor Libere, la 10 februarie 2026, Curtea de Apel Timișoara a menținut raportul ANI, iar Fritz a contestat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție.
La 18 iunie 2026, ÎCCJ a respins recursul, iar constatarea conflictului de interese a devenit definitivă. Organizația subliniază că Înalta Curte a arătat că regulile privind conflictul de interese au caracter preventiv și nu presupun existența unei corupții, a unui câștig personal sau a unei influențe efective asupra deciziei.
Schimbarea legislației a dus la încetarea mandatului
Pactul susține că, după decizia definitivă, consecințele asupra mandatului lui Fritz erau inițial limitate, iar acesta era considerat în măsură să își ducă mandatul la final.
Situația s-a schimbat după modificarea legislației române privind integritatea aleșilor.
Potrivit declarației, Parlamentul a modificat legea astfel încât persoanele pentru care existau constatări definitive de incompatibilitate sau conflict de interese să își piardă funcția în curs dacă perioada relevantă de interdicție nu expirase.
„Pentru că Dominic Fritz este unul dintre principalii oameni afectați, prevederea a devenit cunoscută pe scară largă drept «Amendamentul Fritz»”, se arată în document.
Prevederea a fost contestată la Curtea Constituțională, pe motiv că ar reprezenta o sancțiune retroactivă. Pactul notează că, la 17 august 2026, CCR a menținut constituționalitatea legii și a considerat încetarea unui mandat aflat în desfășurare o consecință juridică continuă a constatării privind integritatea, nu o sancțiune retroactivă. Și Buletin de Timișoara a relatat la acel moment decizia CCR privind prevederea care permitea încetarea mandatului în termen de 30 de zile.
Legea a fost promulgată de președintele Nicușor Dan la 28 august și a intrat în vigoare ulterior.
În documentul Pactului se precizează că Dominic Fritz urma să își piardă mandatul la 29 septembrie. În fapt, mandatul său s-a încheiat la finalul lunii septembrie, iar Buletin de Timișoara a relatat pe 30 septembrie ultima sa zi în funcția de primar.
Fritz a anunțat că intenționează să conteste situația la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, susținând că sunt ridicate probleme privind certitudinea juridică, proporționalitatea și aplicarea retroactivă a unor sancțiuni în cazul aleșilor locali.
Pactul Orașelor Libere consideră că, prin acest demers, cazul ar putea depăși cadrul unei dispute administrative interne și ar putea ajunge să fie analizat la nivel european din perspectiva drepturilor omului.
