Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Gabriel Pirtea, avertizează că sistemul universitar românesc se confruntă cu o presiune dublă: scăderea populației tinere și cerințele tot mai dinamice ale pieței muncii.
Rectorul Universitatea de Vest din Timișoara, Marilen Gabriel Pirtea, susține că universitățile din România traversează o perioadă de transformări majore, marcată de presiuni demografice și de necesitatea reinventării strategice. „În ultimii ani, universitățile din România au început să resimtă tot mai clar o tensiune structurală: pe de o parte, scăderea populației tinere reduce baza tradițională de studenți; pe de altă parte, piața muncii cere competențe din ce în ce mai dinamice, greu de livrat prin modele educaționale rigide”, a declarat acesta, făcând referire la concluziile OECD Skills Summit 2026.
Potrivit rectorului, în România efectele sunt mai accentuate, declinul demografic fiind deja vizibil în scăderea numărului de studenți și în competiția tot mai mare între universități pentru resurse limitate. În același timp, angajatorii reclamă un decalaj între competențele oferite de sistemul educațional și cele cerute de economie, precum gândirea critică, adaptabilitatea și capacitatea de a lucra cu tehnologii emergente.
Marilen Gabriel Pirtea subliniază că modelul tradițional de educație, concentrat într-o perioadă limitată a vieții, devine tot mai puțin relevant. În schimb, universitățile ar trebui să evolueze către un model bazat pe învățare continuă, oferind programe de tip upskilling și reskilling pe tot parcursul vieții.
Un alt aspect important este impactul inteligenței artificiale asupra educației. Rectorul avertizează că, deși tehnologia poate transforma procesul de învățare, există o problemă legată de adaptarea cadrelor didactice, în contextul în care adopția instrumentelor digitale este inegală.
De asemenea, raportul OECD evidențiază existența unui „talent invizibil”, reprezentat de categorii sociale insuficient integrate în educație și pe piața muncii. În acest context, universitățile sunt chemate să extindă accesul la educație, nu doar din considerente sociale, ci și economice.
„Universitatea nu mai poate funcționa doar ca furnizor de diplome, ci trebuie să devină un actor activ în ecosistemul economic, capabil să anticipeze nevoile de competențe și să ofere soluții flexibile”, a concluzionat rectorul UVT.
