La un an de mandat în fruntea Consiliului Județean Timiș, președintele Alfred Simonis a prezentat, joi, într-o conferință de presă, principalele direcții de investiții în infrastructura rutieră, cu accent pe conexiunile dintre autostrada A1, centura Timișoarei și localitățile periurbane.
„Este extrem, extrem de important să înțelegem cum gândim infrastructura rutieră a municipiului Timișoara și a zonei periurbane. Practic, vorbim despre o zonă care deservește peste 60-70% din traficul auto al județului Timiș”, a declarat Simonis.

Acesta a amintit că prima descărcare directă de pe autostrada A1 spre Timișoara, prin nodul de la Sânandrei, a fost inaugurată la finalul lunii septembrie: „Este prima descărcare a autostrăzii la aproape 15 ani de la finalizarea ei, prima dată când se intră efectiv în oraș fără a trece prin trei localități.”
Consiliul Județean a preluat un drum de legătură din zona Sânandrei, Covaci, și lucrează la proiectarea unei conexiuni directe din sensul giratoriu de la descărcare până în localitate. În paralel, urmează emiterea ordinului de începere pentru lărgirea la patru benzi a drumului dintre descărcare și Sânandrei, zonă caracterizată de o dezvoltare industrială intensă.
„Locuitorii din Sânandrei au în prezent dificultăți de acces. Drumul actual nu mai face față. Vom crea un drum la două benzi pe sens, pentru a fluidiza circulația”, a precizat Simonis.
Șeful CJ Timiș a menționat și alte proiecte rutiere aflate în derulare, printre care reabilitarea drumului județean DJ 691 până la Lipova, pentru care a fost emis deja ordinul de începere a lucrărilor.
Un alt obiectiv major îl reprezintă crearea unei legături între autostrada A1 și centura de nord a Timișoarei, proiect aflat în faza de licitație pentru proiectare. „Este practic ocolirea localității Remetea Mare, care astăzi este sufocată la orele de vârf. Vom avea o nouă descărcare de pe A1 la intersecția cu A9 (n.r. autostrada Timișoara-Moravița) și un drum de legătură la regim de drum expres, cu două benzi pe sens”, a explicat Simonis.
CJ Timiș colaborează cu Ministerul Transporturilor pentru realizarea unui proiect care va ocoli partea de nord a aeroportului Timișoara, cu un subpasaj pe sub pistă, și care va conecta zona Giarmata-Vest. „Chiar dacă autostrada a fost proiectată la distanță mare de oraș, aceste noi legături vor asigura acces facil în zona periurbană”, a subliniat Simonis.
În ceea ce privește centura de nord a Timișoarei, președintele CJ a menționat că se lucrează la studiul de fezabilitate și că este necesară extinderea la două benzi pe sens pentru a susține traficul în creștere, mai ales în zonele industriale. În paralel, urmează începerea lucrărilor pe centura de vest în martie 2026.
Alfred Simonis a prezentat și planurile pentru o „mini-centură” a Timișoarei, care va lega mai multe localități periurbane — Șag, Sânmihaiu, Săcălaz, Dudești, Giarmata și Remetea Mare — printr-un traseu care va include relocarea podului de la Bucovăț și modernizarea mai multor drumuri județene și locale. „Este un concept și un proiect extrem de util, care va permite degrevarea traficului din oraș și facilitarea conexiunilor între localități, fără a mai trece prin centrul Timișoarei”, a explicat Simonis.
În paralel, se pregătesc modernizări pe drumurile Timișoara-Utvin-Sânmihaiu și pe tronsonul Ianova-Bencec, astfel încât zonele periurbane să fie mai bine conectate la infrastructura județeană.
Totodată, președintele CJ Timiș a explicat că a fost gândit un proiect paralel cu centura de sud a Timișoarei, pentru degrevarea traficului: „Acest drum va conecta Remetea și Ghiroda de A9, prin Moșnița Veche și Moșnița Nouă, fără a mai fi nevoie să treci pe centura sud, care rămâne cu o singură bandă pe sens și este deja sufocantă.” Proiectul include finalizarea drumului Moșnița Nouă și asigurarea a patru benzi până la nodul A9 Timișoara-Moravița, pentru a menține continuitatea fluxului de trafic.
De asemenea, CJ Timiș lucrează la construirea pasajului de la Boilor, care va trece peste Centura de Sud și va conecta Timișoara cu zona respectivă, precum și la pasajul de la Urseni, unde se finalizează studiul de fezabilitate și execuția lucrărilor. „Acestea sunt drumuri importante, pentru că la elaborarea SF-ului Centurii de Sud în 2008 nu existau soluții pentru traversarea acestor puncte”, a explicat Simonis.
Alte proiecte vizează sensuri giratorii și drumuri de legătură în zonele Moșnița Veche, Ghiroda și Urseni, care vor conecta localitățile periurbane la centură și vor degreva traficul de pe tronsonul principal. „Sunt șase loturi de drumuri în discuție, iar în perioada următoare vom stabili care sunt prioritățile de finanțare”, a precizat președintele CJ Timiș.
O altă inițiativă se referă la construcția unui drum din giratoriu din centura sud până în Bucovăț, pe lângă pădurea Bista. „Acest drum leagă Bucovățul de centură și limitează dezvoltarea urbană excesivă în jurul pădurii, care trebuie protejată. Vom elabora documentația necesară pentru a preveni construirea de blocuri și case în apropierea centurii”, a explicat Simonis.
Președintele CJ a mai menționat preluarea și modernizarea unor drumuri importante din comunele Giroc și Dumbrăvița, inclusiv Bulevardul Sudului din Giroc și Bulevardul Ghiorceilor din Dumbravița, pentru a le conecta la centură și la infrastructura majoră a Timișoarei, proiecte considerate esențiale pentru fluidizarea traficului și dezvoltarea durabilă a zonei periurbane.
Un proiect deosebit de ambițios, fără precedent la nivel național, este ceea ce Simonis a numit „Radiala Vest”: „Acesta ar reprezenta o centură la nivel de autostradă care ocolește întreg municipiul Timișoara, conectând A1 cu A9 până la Pădureni și continuând pe vest, la regim de drum expres, cu două benzi pe sens. Niciun oraș din România nu are așa ceva. Este un proiect extrem de scump, dar cu un concept inovator, care ar asigura o circulație rapidă și degrevarea traficului din interiorul orașului.”
Simonis a precizat că studiul de prefezabilitate este în curs de actualizare și că urmează identificarea unei forme de finanțare pentru implementarea proiectului, care ar putea fi un exemplu de infrastructură rutieră modernă pentru alte mari municipii din România.
