„Ecorşeul”, lucrarea mai puţin cunoscută publicului care a deschis expoziţia ”Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale” şi care aparţine Colegiului Naţional ”Carol I” Craiova, rămâne la Muzeul Naţional de Artă din Timişoara până în anul 2025, cu acordul proprietarului. Aceasta va fi expusă, de miercuri, în cadrul Depozitului Vizitabil din cadrul Galeriei de Artă Bănăţeană şi Artă Modernă Românească, situată la etajul I al Palatului Baroc.
Rezultat prin colaborarea dintre Constantin Brâncuşi şi doctorul Dimitrie Gerota, „Ecorşeul”, o imagine a corpului uman fără piele reprezintă primul proiect care i-a adus notorietate lui Constantin Brâncuşi. Realizată la finalul studiilor tânărului artist, lucrarea a reprezentant un moment crucial în dezvoltarea studiului academic românesc, prin obiectivul vast pe care Brâncuşi şi l-a propus.
”Pentru a înţelege importanţa acestei lucrări, trebuie să considerăm stadiul incipient al sculpturii româneşti la începutul secolului trecut. Caracterul inovativ este conferit de multidisciplinaritatea temei, care vizează atât studenţii de la Academia de Arte Frumoase, precum şi studenţii Universităţii de Medicină. Această capodoperă timpurie subliniază importanţa înţelegerii anatomiei în studiul artistic, fiind considerată o realizare remarcabilă de către contemporanii artistului. Tema ecorşeului are o tradiţie îndelungată în arta europeană, primele modele fiind realizate încă din secolul al XVII-lea, de obicei din ceară. Odată cu debutul Renaşterii, studiul corpului uman devine o necesitate pentru obţinerea naturalismului operelor de artă. Această abordare a studiului tradiţional denotă cunoaşterea analitică a corpului uman, care reprezintă baza de la care «părintele sculpturii moderne» a pornit spre esenţializarea formei, element caracteristic al creaţiei brâncuşiene. Acurateţea acestui studiu a fost asigurată de profesor dr. Dimitrie Gerota, iniţiatorul proiectului, unul dintre ctitorii medicinei acedemice româneşti”, se arată într-un comunicat de presă transmis, marţi, de Muzeul Naţional de Artă Timişoara.
„Ecorşeul” a fost finalizat în anul 1902, fiind realizat în cinci exemplare distribuite la diferite instituţii din ţară. Lucrarea expusă la Muzeul Naţional de Artă Timişoara este realizată din ghips policrom, pictat cu atenţie pentru a delimita suprafeţele anatomice. Punctul de pornire l-a reprezentat statuia antică a lui Hermes/Antinous Capitolinul, sugerând încă de la început raportarea maestrului la Antichitatea clasică elenistică şi romană. Lucrarea este realizată dintr-o singură piesă (cu excepţia braţelor) şi este montată pe un soclu cu un contrafort metalic.
Pe inscripţia plăcuţei ceramice de pe soclul ecorşeului din expunere se poate citi următorul text: ”Atitudinea clasicului «Antinous» Anatomia muşchilor Superficiali lucrat după natură de: Prof. Dr. D. Gerotă şi Brâncuş 1902”. Procesul de restaurare a acestei lucrări a fost realizat la Muzeul Naţional de Artă Timişoara şi prezentat cu ocazia lansării cărţii ”O întâlnire astrală: Dimitrie Gerota – Constantin Brâncuşi. Povestea Ecorşeului”, coordonată de prof. dr. Irinel Popescu, în luna ianuarie a acestui an.
