Cum poate Timișoara să-și păstreze rolul de oraș al excelenței și al pionieratului și în următoarele decenii? A fost una dintre întrebările de la care a pornit dezbaterea „Timișoara competitivă 2040”, organizată joi, la Complexul Senator, la inițiativa PNL Timiș.
Întâlnirea este prezentată ca prima dintr-o serie de dezbateri dedicate viitorului orașului, la care sunt invitați profesioniști din domenii precum educație, medicină, economie, antreprenoriat, transport și sport.
Din partea PNL Timiș au participat lideri județeni și locali, precum și președinții comisiilor de specialitate. Discuțiile au vizat atât avantajele actuale ale orașului, cât și problemele care pot influența dezvoltarea Timișoarei în următorii ani.
Printre atuurile identificate se numără universitățile, industria, forța de muncă, tradiția multiculturală, patrimoniul și deschiderea europeană. În același timp, participanții au pus pe agendă teme precum mobilitatea, infrastructura, accesul la locuințe, educația, sănătatea, dezvoltarea metropolitană și capacitatea orașului de a atrage și păstra oameni bine pregătiți.
Una dintre ideile discutate a fost elaborarea unui Master Plan al competitivității Timișoarei, care să coreleze economia, educația, cercetarea, infrastructura, mobilitatea, digitalizarea și dezvoltarea metropolitană și să stabilească priorități pentru investițiile din următoarele decenii.
O altă temă a fost folosirea tehnologiei și a inteligenței artificiale în dezvoltarea orașului. Potrivit organizatorilor, tehnologia ar trebui să fie utilizată pentru servicii publice mai eficiente, administrație digitalizată, inovare economică și creșterea calității vieții.
„Nu AI va înlocui orașele. Orașele care folosesc inteligent AI le vor depăși pe cele care nu o fac”, este una dintre ideile formulate în cadrul dezbaterii.
Participanții au discutat și despre poziționarea Timișoarei ca legătură între Europa Centrală și Sud-Estul Europei, în condițiile în care orașul beneficiază de poziționare geografică, infrastructură, economie și resursă umană.
Universitățile au fost incluse, de asemenea, în discuția despre competitivitatea orașului. Acestea au fost prezentate nu doar ca furnizori de absolvenți, ci și ca infrastructură pentru cercetare și inovare și ca parteneri ai administrației și mediului economic.
În cadrul dezbaterii a fost propusă și o abordare a dezvoltării pe trei niveluri: cartier, oraș și metropolă. Ideea este ca investițiile și politicile publice să producă efecte atât în viața de zi cu zi a locuitorilor, cât și asupra poziției Timișoarei în regiune.
Printre direcțiile strategice discutate se află:
- dezvoltarea cartierelor și creșterea calității vieții, prin infrastructură, servicii publice, educație, sănătate, sport, cultură și spații publice;
- mobilitatea și dezvoltarea metropolitană, inclusiv transport public, parcări de tip park & bike și legături mai bune între Timișoara și localitățile din jur;
- dezvoltarea economiei și antreprenoriatului, atragerea investițiilor și adaptarea economiei la transformările tehnologice și industriale;
- educația, cercetarea și dezvoltarea capitalului uman, cu accent pe legătura dintre universități, piața muncii și mediul economic;
- dezvoltarea Timișoarei ca pol medical regional și promovarea prevenției și a turismului medical;
- cultură, sport și turism, inclusiv infrastructură sportivă de cartier și evenimente cu adresabilitate regională și internațională;
- consolidarea rolului Timișoarei ca pol regional și euroregional și dezvoltarea relațiilor cu zona metropolitană și orașele din regiune.
Discuțiile au atins și transformările prin care trece industria automotive și necesitatea diversificării economiei locale prin antreprenoriat, investiții cu valoare adăugată mai mare și un mediu predictibil pentru companii.
În domeniul sănătății, participanții au discutat despre infrastructura medicală și expertiza existente în Timișoara și despre posibilitatea dezvoltării turismului medical. A fost pusă în discuție și trecerea către o cultură mai puternică a prevenției, prin colaborarea dintre sistemul public, sectorul privat și comunitate.
Președintele PNL Timiș, Marilen Pirtea, a susținut că dezvoltarea orașului până în 2040 trebuie pregătită prin decizii luate în prezent.
„Timișoara competitivă 2040 nu trebuie să fie doar o proiecție despre viitor, ci rezultatul deciziilor pe care începem să le luăm astăzi. Avem nevoie de expertiza universităților, a mediului economic, a profesioniștilor și a comunității pentru a construi o direcție comună. Timișoara trebuie să își regândească rolul, să își asume leadershipul regional și să privească dezvoltarea dincolo de propriile limite administrative”, a transmis Marilen Pirtea.
Acesta a adăugat: „Nu este suficient să fim pregătiți pentru viitor. Trebuie să fim pregătiți să contăm în el”.
Platforma „Timișoara competitivă 2040” urmează să continue prin întâlniri și consultări cu profesioniști din mai multe domenii. Organizatorii spun că direcțiile discutate la prima dezbatere vor fi aprofundate ulterior, cu obiectivul de a ajunge la propuneri și proiecte concrete pentru oraș.
