„Satul de marmură” din Hunedoara își salvează casele vechi de peste 100 de ani
Meta descriere: Două case vechi din 1918 au fost restaurate în Alun, „satul de marmură” din Hunedoara. Proiectul PNRR de 2,99 milioane de lei vizează opt locuințe tradiționale.
Două dintre casele tradiționale vechi de peste un secol din satul Alun, județul Hunedoara, au fost restaurate, într-un proiect prin care autoritățile și specialiștii încearcă să păstreze arhitectura tradițională din Ținutul Pădurenilor.
Lucrările fac parte din proiectul „Satul de marmură”, coordonat de Asociația Salvasat și finanțat prin PNRR cu aproape 3 milioane de lei. Investiția vizează opt locuințe tradiționale din comuna Bunila: una se află în satul Bunila, iar celelalte șapte în Alun.
Două dintre casele din Alun au fost deja renovate, iar lucrările la celelalte cinci locuințe urmează să fie finalizate și recepționate până la sfârșitul lunii august.
„Din cele opt case vechi, una a fost finalizată în acest an, în satul Bunila. Celelalte șapte case sunt situate în satul Alun. Două dintre aceste case au fost renovate, lucrările la restul de cinci locuințe urmând să fie recepționate până la sfârșitul lunii august”, a declarat Ioan Bârsan, președintele Asociației Salvasat și managerul proiectului.
Nu este vorba despre locuințe abandonate, ci despre case în care oamenii încă trăiesc. Imobilele au fost selectate în urma unei evaluări realizate de o comisie formată din specialiști în cultură și arhitectură, alături de reprezentanți ai administrației locale.
Printre criteriile luate în calcul s-au numărat vechimea construcțiilor și valoarea lor istorică. Proprietarii au încheiat acorduri prin care au permis intervențiile de restaurare și s-au angajat să nu modifice casele timp de 10 ani. Totodată, aceștia au acceptat ca imobilele să poată fi vizitate de turiști.
Una dintre casele restaurate este Casa Grecu, construită în 1918. Imobilul are demisol și parter și a fost ridicat pe o structură din pereți portanți din bârne de mesteacăn. Demisolul și soclul sunt realizate din piatră, iar șarpanta din lemn de brad este acoperită cu țiglă ceramică profilată.
Intervențiile au urmărit eliminarea degradărilor structurale, dar și păstrarea materialelor și elementelor constructive originale.
O altă casă restaurată este Casa Părtenie sau Gheorghesc, construită tot în anul 1918. Clădirea are demisol parțial și parter, cu pereți portanți din bârne de mesteacăn. La construcția demisolului și a soclului au fost folosite piatră de marmură, șist și mică.
Și în cazul acestei locuințe, lucrările au vizat în primul rând consolidarea structurii și conservarea caracteristicilor tradiționale. Au fost remediate fisurile și deformările pardoselilor, iar acoperișul și șarpanta au fost verificate, elementele degradate fiind consolidate sau înlocuite acolo unde a fost necesar.
Restaurarea s-a făcut cu materiale și soluții compatibile cu cele existente, pentru ca intervențiile să nu schimbe aspectul tradițional al caselor.
„Proiectul urmărește atât remedierea degradărilor și prelungirea duratei de viață a clădirilor, cât și păstrarea caracterului lor arhitectural și a valorii lor în contextul patrimoniului rural local”, transmite Asociația Salvasat.
Proiectul „Satul de marmură” are o valoare de 2,99 milioane de lei, bani nerambursabili obținuți prin Planul Național de Redresare și Reziliență, comuna Bunila fiind beneficiarul finanțării.
Alun este cunoscut drept „satul de marmură” datorită carierei aflate în apropiere, de unde localnicii au folosit marmură inclusiv la construcția unor clădiri. Una dintre cele mai cunoscute particularități ale satului este drumul de acces, pavat în mare parte cu bucăți de marmură.
Și biserica din Alun a fost construită din marmură, ceea ce face ca satul să fie unul dintre cele mai neobișnuite exemple de arhitectură rurală din vestul României.
Prin restaurarea celor opt case, proiectul încearcă să păstreze nu doar niște construcții vechi, ci și o parte din identitatea arhitecturală și istorică a Ținutului Pădurenilor, într-o zonă în care depopularea și degradarea gospodăriilor tradiționale reprezintă o problemă de ani de zile.
