Descoperire arheologică majoră pe traseul căii ferate Caransebeș-Lugoj: peste 500 de morminte preistorice
Peste 500 de morminte preistorice și 23 de situri au fost descoperite de arheologi pe traseul căii ferate Caransebeș-Lugoj, în județele Timiș și Caraș-Severin.
O descoperire arheologică de amploare a fost făcută pe traseul viitoarei căi ferate Caransebeș–Lugoj. Cercetările arheologice preventive realizate de specialiștii Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române au identificat 23 de situri, în care au fost descoperite peste 500 de morminte preistorice.
Cercetările, anunțate de Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, oferă informații despre locuirea acestei zone pe parcursul a peste trei milenii, din preistorie până în Evul Mediu timpuriu.
Cea mai importantă descoperire este o necropolă de incinerație din Epoca Bronzului, aparținând culturii Balta Sărată, identificată la Sacu, în județul Caraș-Severin. În zona cercetată până acum au fost identificate aproximativ 520 de complexe arheologice, dintre care peste 500 sunt morminte de incinerație.
Osemintele au fost depuse fie direct în gropi, fie în vase ceramice. Printre obiectele descoperite se numără unelte din piatră și lame de silex. Arheologii au identificat și un fragment de obsidian, care indică existența unor legături între comunitățile locale și populații aflate la distanțe mari.
„Cea mai spectaculoasă descoperire este o necropolă de Epoca Bronzului (cultura Balta Sărată) de incinerație de la Sacu, județul Caraș-Severin”, a declarat Silviu Ene, arheolog în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” și coordonator al cercetărilor.
Pe traseul viitoarei căi ferate au fost identificate și așezări din Epoca Bronzului, perioada romană, Antichitatea târzie și Evul Mediu timpuriu.
La Căvăran Gară, în județul Caraș-Severin, cercetările au scos la iveală peste 30 de complexe arheologice, majoritatea datând din Antichitatea târzie. Inventarul descoperit include ceramică, monede, obiecte de podoabă, fragmente de sticlă și materiale de construcție de tradiție romană.
Printre obiectele descoperite aici se află și un urcior datat în secolele III-IV d.Hr., care poartă o inscripție de tip graffito. Interpretarea acesteia este încă în lucru.
„Lectura nu este ușoară, întrucât scrierea este stângace și literele sunt scrijelite într-o manieră neunitară, dar s-ar putea distinge literele PERO sau PERD, urmate probabil de o cruce sau literele T și I în ligatură”, a explicat Silviu Ene. Vasul și inscripția urmează să fie analizate în detaliu la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București.
Alte descoperiri au fost făcute la Sacu și Găvojdia, unde arheologii au identificat locuințe, gropi, fântâni și numeroase obiecte care oferă informații despre viața comunităților preistorice, romane și medievale din această zonă.
Diagnosticul arheologic a fost realizat în perioada 2025-2026, iar cercetările sistematice au început în februarie 2026. Din cele 23 de situri identificate, 22 au fost deja cercetate integral sau se află în curs de cercetare.
Cercetările arheologice sunt realizate în cadrul proiectului de modernizare a infrastructurii feroviare Caransebeș–Lugoj, al cărui beneficiar este CFR S.A.
