Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de primarul Timișoarei și președintele USR, Dominic Fritz, menținând astfel sentința pronunțată de Curtea de Apel Timișoara și confirmând raportul întocmit de Agenția Națională de Integritate privind existența unei stări de conflict de interese.
Potrivit comunicatului transmis joi de ANI, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Dominic Fritz împotriva sentinței civile nr. 63/2026 a Curții de Apel Timișoara, validând constatările inspectorilor de integritate.
În esență, instanțele au reținut că primarul Timișoarei a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, ar fi procurat beneficii unei persoane de la care contractase anterior un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale la alegerile locale.
ANI arată că decizia instanței supreme reconfirmă principiul potrivit căruia existența unui conflict de interese este analizată prin raportare la existența unui interes personal sau patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice.
„Potrivit jurisprudenței constante a instanței supreme, nu este necesar să fie dovedită existența unui prejudiciu concret sau faptul că decizia publică a fost efectiv influențată de corupție. Este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice, iar persoana aflată în funcție să participe la emiterea actului administrativ”, precizează Agenția Națională de Integritate.
Instituția mai arată că, în analiza instanțelor, au fost avute în vedere existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului administrativ și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice.
ANI subliniază că legislația impune obligația de abținere atunci când un ales local se află într-o situație de conflict de interese, scopul fiind protejarea încrederii publice în procesul decizional și prevenirea favorizării unor interese private prin exercitarea funcției publice.
Decizia comunicată joi de Înalta Curte și prezentată de ANI se referă exclusiv la confirmarea existenței stării de conflict de interese și nu conține referiri la eventuale sancțiuni sau la încetarea mandatului de primar al lui Dominic Fritz.
…..
COMUNICAT DE PRESĂ
Înalta Curte de Casație și Justiție confirmă hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care s-a reținut starea de conflict de interese a primarului Municipiului Timișoara, domnul Fritz Dominic Samuel
Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a respins recursul formulat de către domnul Fritz Dominic Samuel împotriva sentinței civile nr. 63/2026 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara- Secția Contencios administrativ și Fiscal, validând astfel Raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a constatat starea de conflict de interese în care acesta s-a aflat.
În esență, s-a reținut că acesta a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara.
Decizia ÎCCJ reconfirmă standardul obiectiv al conflictului de interese. Potrivit jurisprudenței constante a instanței supreme, nu este necesar să fie dovedită existența unui prejudiciu concret sau faptul că decizia publică a fost efectiv influențată de corupție. Este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice, iar persoana aflată în funcție să participe la emiterea actului administrativ.
Situația de fapt în care s-a aflat domnul Fritz corespunde elementelor pe care legislația și jurisprudența le identifică drept relevante în materia conflictului de interese: existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice.
Dispozițiile legale instituie obligația de abținere atunci când alesul local se află într-o situație de conflict de interese. Această obligație există tocmai pentru a proteja încrederea publică în corectitudinea procesului decizional și pentru a împiedica transformarea autorității publice într-un instrument de favorizare a unor interese private. Același standard trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică.
BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE
