Consiliul Local Timișoara a aprobat marți, în ședință extraordinară, proiectul privind necesitatea și oportunitatea realizării trenului metropolitan și încheierii unui parteneriat cu CFR SA. Potrivit raportului de specialitate care a stat la baza hotărârii, proiectul urmărește folosirea și modernizarea infrastructurii feroviare existente pentru a crea o alternativă la traficul rutier aglomerat și pentru a conecta mai eficient orașul cu localitățile periurbane.
Documentul arată că extinderea zonelor rezidențiale din jurul Timișoarei și creșterea activităților economice au dus la intensificarea traficului, în special la orele de vârf. Rețeaua rutieră de acces în municipiu se apropie frecvent de capacitatea maximă, iar investițiile în drumuri nu sunt considerate suficiente pentru rezolvarea pe termen lung a problemelor de mobilitate.
„Modelul de mobilitate actual, predominant orientat către utilizarea autoturismului personal, nu mai răspunde eficient nevoilor populației și generează congestie, timpi mari de deplasare, costuri ridicate și impact negativ asupra mediului”, se arată în raportul de specialitate.
În cadrul dezbaterilor, consilierul local al PNL Simion Moșiu a ridicat problema continuării proiectului și a modului în care dezvoltarea căii ferate metropolitane ar putea fragmenta orașul, în condițiile în care liniile feroviare industriale sunt la nivelul solului.
„Problema e de continuare a proiectului, care sună foarte futurist, dar cum se va întâmpla fragmentarea orașului dacă liniile feroviare industriale sunt la nivelul solului? Există vreun proiect pentru pasaje? Că noi nu avem pasaje la Bader și UMT. Acum fragmentăm orașul în 20 de bucăți. Jumătate din căile ferate industriale nu mai există. Asta e ceva serios sau doar bani aruncați pe studii și proiecte? E absurd să credem că mai fragmentăm orașul în 20 de bucăți, că nu avem destul două căi ferate prin mijlocul orașului. Există ceva concret, serios, în afară de SF-uri și alte asemenea chestiuni?”
Răspunsul a venit de la viceprimarul cu atribuții de primar, Ruben Lațcău, care a spus:
„Cu siguranță, proiectul va detalia în SF și pasajele denivelate cu drumurile principale, cu Moșnița sau Buziaș. Nu pot să răspund ce face CFR. Sunt și eu nemulțumit, că CFR trebuia să aibă patru pasaje în execuție azi – Badeer, Radu de la Afumați, Gheorghe Adam și de pe DN6 de la Coca Cola – în condițiile în care directorul de la CFR Infrastructură este din Timișoara.
Singurul model de a face dezvoltare este să avem alternative și să ieșim din paradigma veche. Vom vrea să folosim, în primul rând, calea ferată pe care o avem, dar și cele care nu sunt reabilitate, cum e spre Buziaș, Radna sau Jimbolia. Vrem să ne extindem pe culoarele existente, pe cele industriale, unde Primăria este proprietara noastră, și acolo unde linia nu mai este folosită.
Ne dorim pasaje denivelate, nu să feliem orașul, să avem stații noi, să avem alternative în trafic. Scopul este să facem proiectul, dar acesta e primul pas.”
De asemenea, consilierul local al PNL Ștefan Sandu s-a plâns de situația actuală a căii ferate.
„Eu sunt uimit de câtă viziune și câtă prevedere a viitorului avem în colaborare cu cei de la CFR. Vreau să vă spun că noi băgăm prin Timișoara doar linie de tren, când toți le bagă în subteran sau suprateran. Acum, dacă mai băgăm și restul căilor ferate prin oraș, e clar că vrem să ajungem la altceva. Uitați-vă și la starea în care e CFR, că noi mai stăm la coadă în barieră ca acum 50 de ani. Cetățeanul stă la barieră ca în epoca de piatră.”
Replica a venit de la președintele de ședință, Ilie Sârbu, consilier local AUR:
„Cu câțiva ani în urmă, Guvernul României a aprobat dublarea liniei de tren prin centrul Timișoarei. Atunci nimeni nu a spus nimic, acum spunem toți.”
Acesta a făcut referire la perioada în care primar era Nicolae Robu, de la PNL, când proiectul nu a fost contestat public în același mod.
La rândul său, consilierul local al PNL Dan Diaconu a apărat administrația Robu, din care a făcut parte ca viceprimar.
„La momentul respectiv, atunci când vorbeam de dublare, a fost depus inclusiv un studiu de prefezabilitate la Guvern, pentru că soluția de a renunța la finanțarea europeană de câteva miliarde de euro nu exista. Ne aflăm totuși pe o magistrală importantă și pe un coridor european.
Am depus studiul, care avea și sens economic, de trecere în subteran a acestei porțiuni din Timișoara, ceea ce ar fi eliberat un teren de o valoare mai mare, dar nu am fost băgați în seamă atunci. Până la urmă, soluția care s-a găsit, și văd că se implementează îngrozitor de greu, a fost aceea a pasajelor construite de CFR în cadrul acestui proiect.
Ceea ce v-aș sugera, deoarece în formula actuală înțeleg că trenul metropolitan are în plan doar utilizarea liniilor actuale de cale ferată, este că există soluții de interconectare între rețeaua de transport public și calea ferată. Există măcar două puncte unde se pot interconecta.”
Inițiatorii proiectului susțin că infrastructura feroviară existentă oferă posibilitatea dezvoltării unui sistem de transport public rapid, cu legături către cartiere, zone industriale și localitățile din zona metropolitană.
Traseul propus: de la cartierul MApN până în zona industrială Azur
Potrivit raportului, traseul trenului metropolitan ar urma să pornească din cartierul MApN și să continue pe linia feroviară București–Jimbolia. Pe parcurs sunt prevăzute legături cu mai multe zone de interes din Timișoara, inclusiv Aeroportul Timișoara, zona Meteo, strada Gheorghe Adam, strada Oituz, Spitalul de Copii „Louis Țurcanu”, strada General Leonard Mociulschi și zona industrială de vest.
Documentul menționează stații în zona Oituz și în apropierea Spitalului de Copii „Louis Țurcanu”, pentru facilitarea accesului la unitatea medicală, precum și în zona Ardealului. Traseul ar urma să se conecteze și la infrastructura feroviară reabilitată din zona Shopping City Timișoara.
Extinderea către sudul zonei metropolitane ar include stații în Chișoda, Giroc, Urseni și Moșnița Nouă, inclusiv în zona Rudicica. Traseul s-ar încheia în zona industrială Azur.
Potrivit raportului, rețeaua ar putea fi extinsă în viitor și către alte localități, precum Remetea Mare, Recaș, Giarmata, Sânandrei, Dudeștii Noi și Jimbolia, în funcție de dezvoltarea sistemului metropolitan.
Primăria trebuie să încheie un parteneriat cu CFR SA
Municipalitatea nu poate interveni independent asupra infrastructurii feroviare publice, aceasta fiind administrată de Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA. Din acest motiv, proiectul trebuie derulat în cadrul unui parteneriat între cele două entități, conform OUG nr. 12/1998.
Raportul de specialitate precizează că hotărârea Consiliului Local este necesară pentru transmiterea documentației către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în vederea includerii proiectului în lista celor aprobate pentru implementare prin parteneriat cu CFR SA.
Primăria Timișoara a transmis documentația către minister în noiembrie 2025, iar ulterior instituția a solicitat adoptarea unei hotărâri a Consiliului Local privind aprobarea proiectului și a oportunității încheierii parteneriatului.
Adoptarea hotărârii reprezintă, astfel, o etapă administrativă necesară pentru continuarea procedurilor. Raportul nu stabilește un calendar de punere în funcțiune a trenului metropolitan și nici un buget total al investiției.
Trenul metropolitan, alternativă la traficul rutier
Potrivit documentului, sistemul ar urma să integreze infrastructura feroviară cu transportul public local, parcările și stațiile intermodale, pentru a facilita trecerea de la autoturism la transportul public.
Printre obiectivele menționate se numără reducerea aglomerației rutiere, scurtarea timpilor de deplasare și diminuarea impactului asupra mediului. Pentru ca trenul metropolitan să devină o alternativă funcțională, infrastructura existentă trebuie modernizată, stațiile trebuie adaptate, iar frecvența curselor și materialul rulant trebuie să răspundă cererii de transport.
Aprobarea de marți permite Primăriei Timișoara să continue demersurile pentru parteneriatul cu CFR SA și pentru pregătirea implementării proiectului.
