Instituțiile culturale din Timișoara, Capitala Europeană a Culturii 2023, vin cu o paletă diversificată de evenimente dedicate Zilei Culturii Naționale și împlinirii a 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, accesul publicului fiind liber la toate manifestările de pe parcursul zilei de miercuri.
Astfel, Biblioteca Județeană Timiș ‘Sorin Titel’ organizează expoziția de presă care include numărul Revistei ‘Familia’ în care a debutat Mihai Eminescu, iar la Secția de Arte ‘Deliu Petroiu’ va avea loc maratonul de poezie ‘De la mic la mare’, unde se vor recita poezii din opera poetului național.
Muzeul Național de Artă Timișoara oferă publicului acces gratuit la expozițiile care valorifică patrimoniul istoric și multicultural, între care expoziția ‘Krausz – Expresii ale modernismului’; expoziția ‘Bufetul Simțurilor@Galeria ARCADA’; expoziția temporară ‘Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească’ din secolele XVII-XX; expoziția permanentă ‘O privire de aproape’, din colecția Corneliu Baba.
Muzeul Național al Banatului propune mai multe expoziții cu acces gratuit, între care și ‘170 de ani de la înființarea Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj (1853 – 2023); ‘Spațiile Oravitzan’, ‘Femeia Belle Epoque: Frumusețe și Eleganță’ sau expoziția ‘Istoria militară a Banatului’.
De asemenea, Muzeul Satului Bănățean din Timișoara organizează șezătoarea literară ‘Eminescu și Banatul’ de la ora 11,00. Tot aici vor putea fi vizitate expozițiile ‘Banatul Habsburgic. Restituiri istorice’ și ‘Fragmente din istoria Banatului- crestomație de documente vechi și manuscrise’.
Teatrul Național ‘Mihai Eminescu’ va prezenta miercuri, de la ora 19,00, spectacolul ‘Eminescu’ în regia Mihaelei Lichiardopol, cu o distribuție din care fac parte Ana Maria Cojocaru, Cătălin Ursu, Cristian Szekeres, un proiect coordonat de Ștefan Iordănescu.
Opera Națională Română din Timișoara a pregătit concertul ‘Pe urmele Luceafărului’, cu participarea soliștilor Operei timișorene. În program vor fi audiate pagini celebre din creația unor compozitori români precum Filaret Barbu, Vasile Popovici, Sabin Păutza, Tiberiu Brediceanu, Ciprian Porumbescu, Sabin Drăgoi, Nicolae Bretan, George Enescu sau Gherase Dendrino.
Protopopul de Timișoara, preotul Zaharia Pereș, a declarat, că și Biserica Ortodoxă Română a acordat atenție acestui moment, fiind dintotdeauna un factor reprezentativ pentru cultura poporului român și reușind să realizeze o adevărată operă culturală și educativă, la sat și în oraș.
‘Putem spune că prin ierarhii și preoții ei cu dragoste de carte, cărturari remarcabili, Biserica a deschis și a organizat sute de școli pentru educația tineretului, a înființat zeci de tipografii și a tipărit mii de cărți clericale și de istorie în limba română. Dincolo de influențele europene asupra culturii românești, Ziua Culturii Naționale rămâne ziua minții neamului românesc’, punctează părintele Zaharia Pereș.
Astfel, Muzeul de Artă Veche Bisericească al Catedralei Mitropolitane Timișoara își dezvăluie de Ziua Culturii Naționale bogatul fond de carte veche bisericească.
‘Colecția de cărți de cult ale Catedralei cuprinde și ediții ale Sfintei Scripturi în limba română, începând cu prima traducere integrală, Biblia de la București din 1688. Aceste cărți au contribuit decisiv la întărirea credinței noastre creștin-ortodoxe, la formarea limbii literare și la menținerea unității naționale românești. Putem spune că o importantă parte din istoria neamului românesc a fost scrisă pe aceste pagini. În aceste spații de cultură vin numeroase clase de elevi și studenți, se organizează conferințe de spiritualitate ortodoxă, expoziții ale unor pictori și artiști plastici. Cea mai veche dintre scriituri este o Evanghelie în limba slavonă datată din secolul XIV”, a relatat, pentru AGERPRES, muzeograful bisericesc maica Filotea.
Potrivit acesteia, colecția muzeului Catedralei cuprinde un important fond de carte însumând peste 2.000 de exemplare, în principal cărți de cult (Ceaslov, Acatistier, Molitvelnic sau Evalohion, Octoih, Triod, Pendicostar, Evanghelie, Liturghier, Cazanie, Psaltire, Biblie etc), cărți cu un conținut filologic, istoric, juridic și moral, dar și câteva cărți fundamentale ale culturii românești care au contribuit la întărirea și afirmarea unității de limbă, neam și credință: ‘Pravila de la Govora’ (1640), ‘Cazania lui Varlaam’ (1643), ‘Noul Testament de la Bălgrad’ (1648), ‘Pravila cea mare sau Îndreptarea legii’ (1652, Târgoviște), ‘Evanghelia de la București’ (1682), ‘Biblia de la București’ (1688), ‘Biblia de la Blaj’ (1795), ‘Biblia de la Buzău’ (1854 – 1856) și ‘Biblia de la Sibiu’ (1868) realizată de mitropolitul Andrei Șaguna.
