Florin Drăgan: Cum se schimbă piața muncii din Timișoara în următorii 5 ani.
Florin Drăgan, rectorul UPT, explică modul în care AI va schimba piața muncii din Timișoara și ce competențe vor căuta companiile în următorii cinci ani.
Piața muncii din Timișoara se va schimba semnificativ în următorii cinci ani, iar inteligența artificială va avea un rol important în modul în care companiile își aleg angajații. Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara, spune că nu dispar locurile de muncă, însă se schimbă profilul specialiștilor căutați de angajatori.
Potrivit rectorului UPT, companiile din vestul țării caută tot mai mult oameni care pot utiliza instrumente bazate pe inteligență artificială, se adaptează rapid și pot combina cunoștințe din mai multe domenii.
„Diferența față de piața muncii de acum patru-cinci ani este vizibilă în toate discuțiile noastre cu marile companii din regiune. Dacă în trecut angajatorii puneau accent în primul rând pe competența tehnică și disponibilitate, acum adaptabilitatea a devenit esențială. Angajații trebuie să învețe rapid, să lucreze cu instrumente bazate pe AI, să înțeleagă procese complexe și să poată colabora cu specialiști din alte domenii. Aș spune că s-a trecut de la «știi să faci asta?» la «cât de repede poți învăța următorul lucru?». Piața cere mai multă autonomie și maturitate profesională chiar de la început. Cel mai valoros om nu mai este neapărat specialistul foarte îngust, ci cel care are o bază tehnică solidă și poate lega domeniile între ele”, explică Florin Drăgan.
Printre domeniile în care specialiștii sunt deja dificil de găsit se numără cybersecurity, inteligența artificială, machine learning, automatizările, electronica de putere și testarea avansată.
AI pune presiune mai ales pe cei aflați la început de carieră
Schimbarea este vizibilă în special în IT, unde Timișoara rămâne un centru important pentru absolvenții de profil. Piața nu mai este însă aceeași ca în urmă cu cinci ani, când un student bine pregătit își putea găsi rapid un loc de muncă.
Inteligența artificială poate prelua deja o parte dintre sarcinile repetitive sau mai simple, ceea ce ridică nivelul de așteptare pentru cei care intră acum în profesie.
„Inteligența artificială nu elimină nevoia de specialiști IT, dar ridică foarte mult ștacheta pentru cei care intră în piață. Juniorul care știe doar să scrie cod simplu va avea tot mai multe dificultăți. În schimb, studentul care înțelege bine fundamentele, știe să lucreze cu AI, are proiecte reale și cunoștințe de cloud, cybersecurity, embedded, data sau automatizare va continua să fie foarte căutat. Practic nu dispar locurile de muncă, dar se schimbă profilul angajaților pe care îi caută companiile”, spune rectorul UPT.
Pentru un tânăr care începe facultatea în 2026, schimbarea este relevantă deoarece va intra efectiv pe piața muncii în jurul anilor 2030-2031. În acest interval, modul în care este folosit AI în programare și în alte activități profesionale se poate schimba considerabil.
Florin Drăgan consideră că pregătirea studenților trebuie să se bazeze mai puțin pe memorarea unor tehnologii și mai mult pe fundamente tehnice, rezolvarea problemelor reale și capacitatea de a combina software-ul cu domenii precum robotica, industria automotive, energia, cybersecurity, producția sau medicina.
În același timp, comunicarea, creativitatea, lucrul în echipă și capacitatea de a lua decizii vor deveni competențe importante.
„În 2030, compania nu îl va întreba doar «ce știi să programezi?», ci «ce problemă complicată poți rezolva folosind tehnologia și AI-ul?». Cred că universitățile trebuie să facă o schimbare importantă: să nu mai pregătească studenții pentru primul lor job, ci pentru următorii 40 de ani de carieră. Tehnologiile se schimbă, limbajele de programare se schimbă, instrumentele se schimbă. Matematica, gândirea inginerească, capacitatea de analiză și de rezolvare a problemelor rămân. Trebuie să acceptăm și că diploma de la 23 de ani nu va mai fi suficientă pentru o carieră întreagă. Universitatea va trebui să-l reîntâlnească pe absolvent la 30, la 40 sau la 50 de ani, prin programe de respecializare și formare continuă”, afirmă Florin Drăgan.
Absolvenții vor lua în calcul și orașul în care vor locui
O altă provocare pentru Timișoara este păstrarea absolvenților după terminarea studiilor. Potrivit rectorului UPT, salariul și oportunitățile profesionale nu mai sunt singurele criterii care contează în alegerea orașului în care un tânăr își construiește cariera.
Costul locuințelor, traficul, transportul public, accesul la creșe și școli, viața culturală, spațiile verzi și conexiunile aeriene pot influența această decizie.
În plus, un absolvent poate alege între Timișoara și alte centre universitare și economice din România sau Europa, iar munca la distanță îi permite, în anumite domenii, să lucreze pentru o companie din altă țară fără să se mute în orașul în care aceasta are sediul.
„Un absolvent bun nu mai alege doar compania în care va lucra. Alege orașul în care vrea să-și construiască viața. Evident, primul criteriu rămâne un job bun, cu un salariu competitiv și posibilități de dezvoltare. Dar imediat după aceea apar alte întrebări: îmi permit o locuință? Cât timp pierd în trafic? Am transport public bun? Am viață culturală, sport, spații verzi? Pot călători ușor? Iar peste câțiva ani: am creșe și școli bune pentru copii?”, spune rectorul UPT.
Drăgan consideră că Timișoara are avantajul unui centru universitar puternic și al unei economii diversificate, însă păstrarea absolvenților nu poate reveni exclusiv universităților sau companiilor.
Universitățile, companiile și administrația, în aceeași ecuație
Rectorul Universității Politehnica Timișoara susține că universitățile, companiile și administrația locală trebuie să colaboreze pentru a anticipa competențele de care economia locală va avea nevoie, pentru a păstra absolvenții în oraș și pentru dezvoltarea unor activități de cercetare și inovare.
În această ecuație, administrația locală poate influența inclusiv deciziile economice ale companiilor prin infrastructură, transport public, predictibilitate și timpul necesar pentru obținerea autorizațiilor.
„O administrație bună nu creează în locul companiilor locuri de muncă, dar poate face diferența între un oraș în care o companie doar funcționează și unul în care decide să investească din nou. Pentru Timișoara aceasta este miza: nu doar să atragem investiții noi, ci să facem în așa fel încât firmele care sunt deja aici să spună, când apare următorul lor proiect european: îl facem tot la Timișoara”, concluzionează Florin Drăgan.
