În județul Timiș, 36 de localități au nevoie de cel puțin un medic de familie, iar în alte șase nu există nici medic, nici cabinet sau punct de lucru, a atras atenția președintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană. Situația este agravată de îmbătrânirea accentuată a specialității de medicină de familie, fenomen vizibil la nivel național.
„Medicina primară este un palier esențial al sistemului de sănătate. Specialitatea de medicină de familie este, la ora actuală, cea cu procentul cel mai mare de îmbătrânire. În Timiș avem 36 de localități în care este nevoie de încă un medic de familie și șase localități în care nu avem niciun medic de familie și niciun punct de lucru. De asemenea, în aproximativ 33 de localități, medicul de familie își desfășoară activitatea doar prin puncte de lucru”, a declarat Cătălina Poiană.
Președintele Colegiului Medicilor a subliniat că, la nivel național, situația este chiar mai gravă, existând numeroase zone unde lipsa medicilor de familie este mult mai accentuată. În plus, un procent semnificativ dintre medicii aflați în activitate se apropie de vârsta de pensionare, ceea ce ridică probleme serioase pentru viitorul sistemului.
Pentru a atenua acest deficit, în ultimii ani au fost luate măsuri privind creșterea numărului de locuri la rezidențiat pentru medicina de familie. „Pregătirea durează patru ani, iar începând de anul viitor va începe să se vadă o creștere a numărului de absolvenți”, a precizat Poiană.
Aceasta a mai arătat că nu este suficientă doar creșterea numerică a medicilor, fiind necesară și modernizarea curriculei de pregătire. În prezent, în România se derulează un amplu program de reevaluare și actualizare a curriculelor de rezidențiat, cu scopul de a alinia formarea profesională la standardele europene și de a uniformiza pregătirea la nivel național.
Totodată, Cătălina Poiană a subliniat rolul important pe care îl pot avea autoritățile locale în atragerea tinerilor medici de familie, prin sprijin financiar, administrativ și logistic. Printre măsurile propuse se numără asigurarea unui spațiu pentru cabinet, locuință, facilități pentru familie și condiții de integrare socială și profesională în comunitățile mai mici.
