La finalul lunii noiembrie, Deloitte a publicat cel mai recent studiu despre generația Z (născuți între 1995–2006) și mileniali (1983–1994) din România, care conturează un profil psihosocial al tinerilor și al priorităților lor profesionale și personale.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, arată că principalele îngrijorări ale tinerilor rămân costul vieții, instabilitatea politică și corupția. Costul vieții este menționat de 48% dintre mileniali (față de 43% anul trecut) și de 39% dintre cei din generația Z (29% în 2023). Instabilitatea politică și corupția ocupă locurile doi și trei în topul preocupărilor, indicatorii fiind în creștere la ambele categorii de vârstă.
Pe plan profesional, tinerii acordă prioritate independenței financiare, echilibrului între viața profesională și cea personală și sensului muncii lor. Aproape toți respondenții – 92% dintre mileniali și 91% dintre reprezentanții generației Z – consideră important ca activitatea lor să aibă semnificație dincolo de beneficiile personale.
Un alt rezultat relevant privește utilizarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială. Studiul arată că 43% dintre mileniali și 42% dintre cei din generația Z folosesc deja soluții de AI generativă la locul de muncă, cu peste 10 puncte procentuale mai mult decât în evaluarea anterioară. Această evoluție, afirmă rectorul UVT, subliniază nevoia de adaptare a programelor universitare la noile tehnologii.
În opinia lui Marilen Pirtea, datele studiului reprezintă un semnal important pentru mediul universitar, care trebuie să se adapteze la noile așteptări ale generațiilor digitale. Universitățile moderne, spune acesta, trebuie să fie conectate la realitate, orientate spre practică, flexibile, digitalizate și etice, pentru a deveni centre de formare competitivă într-o economie tot mai automatizată.
Rectorul UVT propune o serie de direcții strategice pentru învățământul superior, printre care:
– modernizarea curriculumului și integrarea competențelor cerute în economia digitală;
– introducerea unui program obligatoriu de „AI Literacy” pentru toți studenții;
– extinderea componentei practice prin parteneriate cu companii, mentorat și internshipuri;
– creșterea flexibilității educaționale prin programe hibride și trasee personalizate de învățare;
– înființarea unor centre universitare de „re-skilling și up-skilling” în domeniul AI;
– consolidarea colaborării dintre industrie și universități;
– sprijinirea stării de bine a studenților prin servicii de consiliere și prevenirea burnout-ului;
– integrarea temelor ESG și a eticii în formarea academică.
Concluzia rectorului UVT este că universitățile care vor răspunde acestor așteptări vor juca un rol esențial în modelarea forței de muncă a viitorului și în susținerea competitivității economiei românești.
