Într-un comunicat transmis opiniei publice, RETIM reacționează la declarațiile unor oficiali ai județului Timiș, pe care le consideră nefondate și motivate de interese economice, nu de grija față de populație și mediu. Compania respinge acuzațiile legate de modul de gestionare a deșeurilor și aduce o serie de clarificări privind situația Depozitului Ghizela și a infrastructurii de sortare din județ.
Deșeurile reciclabile și funcționarea stațiilor de sortare
RETIM respinge acuzația potrivit căreia deșeurile colectate separat ar fi fost depozitate „la grămadă”.
– La Stația de Sortare din Ghizela sunt procesate anual 7.000 de tone de deșeuri reciclabile. Dintre acestea, aproximativ 2.000 de tone ajung la reciclatori, iar restul sunt valorificate energetic. În total, 90% din cantitatea de deșeuri este deviată de la depozitare.
– Linia de sortare a reciclabilelor din Stația de Sortare Timișoara, cu o capacitate de 25.000 tone/an, nu a putut fi operată între octombrie 2023 și aprilie 2025. RETIM susține că a preluat această stație în octombrie 2023, complet nefuncțională și fără autorizație de mediu, reușind să o readucă în funcțiune în iulie 2024. Cu toate acestea, autorizația de mediu a fost emisă abia pe 7 mai 2025, cu trei săptămâni înainte de încheierea contractului companiei.
– Din lipsa autorizației, deșeurile colectate în Timișoara și împrejurimi au fost transferate către Ghizela, unde nu existau capacități suficiente pentru tratarea lor.
RETIM amintește că Stația de Sortare Timișoara a fost construită de companie în 2010 și predată gratuit Primăriei Municipiului Timișoara în 2018, administrația locală alegând ca aceasta să fie operată de COLTERM S.A.
Situația Depozitului Ghizela
O altă acuzație vizează depășirea capacității de depozitare și necesitatea închiderii Depozitului Ghizela. RETIM precizează că:
– În iunie 2025, gradul de umplere al Celulei 2 era de aproximativ 90%, ceea ce permite exploatarea pentru cel puțin încă un an, iar dacă Stația de Sortare Timișoara va fi utilizată corespunzător, perioada poate ajunge la doi ani.
– Durata de utilizare poate fi extinsă printr-o simplă măsură tehnică: creșterea cu câțiva metri a înălțimii de depozitare, pentru care este necesară doar o expertiză autorizată și aprobarea autorităților.
– Există timp suficient pentru ca deschiderea Celulei 3, aflată în responsabilitatea Consiliului Județean Timiș, să fie finalizată fără a fi nevoie de închiderea Ghizelei sau transferul deșeurilor în alte județe.
Acuzațiile de poluare
Referitor la suspiciunile de poluare cu levigat, RETIM afirmă că:
– Factorii de mediu sunt monitorizați constant și nu s-au înregistrat incidente de poluare din vina operatorului în cei peste 12 ani de activitate.
– Levigatul rezultat din descompunerea deșeurilor este tratat prin două stații de epurare, iar în râul Timiș este evacuată doar apa rezultată în urma procesului.
– Calitatea apei este verificată de autorități prin analize efectuate de laboratoare acreditate.
Capacitatea reală și responsabilitatea autorităților
RETIM subliniază că județul Timiș produce anual peste 220.000 tone de deșeuri, dintre care aproximativ 130.000 tone ar trebui tratate la Stația de Sortare Timișoara. Capacitatea maximă de procesare la Ghizela este de 95.000 tone/an.
– Compania susține că a deviat de la depozitare circa 25.000 tone anual, dintre care 20.000 tone prin valorificare energetică în fabrici de ciment.
– În schimb, Stația de Sortare Timișoara nu a funcționat corespunzător din 2018, ceea ce a dus la trimiterea a peste 60.000 tone/an suplimentare la Ghizela.
RETIM amintește că Planul Județean de Gestiune a Deșeurilor, adoptat în 2021 de Consiliul Județean Timiș, recunoștea necesitatea unor investiții majore în infrastructura de procesare, care ar fi trebuit să fie operaționale încă din 2024. Lipsa acestora a contribuit la situația actuală.
Consecințe și apel la colaborare
Compania avertizează că decizia Consiliului Județean Timiș de a înființa o societate proprie pentru administrarea Depozitului Ghizela și a Stației de Sortare Timișoara nu rezolvă problemele sistemului, ci va genera costuri suplimentare pentru cetățeni.
Potrivit RETIM, adevărata problemă o reprezintă lipsa infrastructurii, nu modul de operare. Creșterile de tarife ar putea fi cauzate și de necesitatea transportării deșeurilor către depozite din alte județe, cum ar fi Hunedoara sau Arad.
„Activitatea noastră a fost și este una transparentă. Avem dovezi privind realitatea și sperăm ca autoritățile publice să înțeleagă că soluțiile reale vin din colaborarea cu operatorii privați și din asumarea obligațiilor legale privind dezvoltarea infrastructurii de procesare a deșeurilor”, se arată în comunicatul RETIM.
