Timișoara a încheiat oficial exercitarea titlului de Capitală Europeană a Culturii prin gala care a avut loc, vineri seara, la Palatul Culturii, în prezenta a sute de oficiali, operatori culturali, invitaţi din ţară şi din străinătate.
Primarul Dominic Fritz a încheiat Gala cu un discurs în care a vorbit despre faptul că Timişoara a arătat în acest an că poate imagina un viitor creativ, prosper şi solidar pentru întreaga Europă, construit pe unitate în diversitate.
“Stimați oaspeti, dragi timisoreni, iată un paradox: dacă ceremonia de deschidere a capitalei, pe care am celebrat-o în februarie, s-a simțit ca un punct culminant, un fel de final al unei lungi și dificile călătorii de pregătire pentru anul 2023, ceremonia de închidere de azi se simte ca un glorios început. Dacă în februarie ne-am hrănit din ușurarea că am reușit să dăm startul unui eveniment în al cărui succes puțini au mai crezut, astăzi trăim un sentiment de profundă încredere în energia Timișoarei și în puterea culturii. Astăzi privim înapoi la acest an mult prea scurt cu o gratitudine copleșitoare: gratitudine pentru mobilizarea și implicarea de care a dat dovadă întreaga societate timișoreană, mult dincolo de granițele culturii, mult dincolo de cele peste 2.000 de evenimente la care au participat peste 1,3 milioane de oameni; gratitudine pentru atenția și iubirea pe care a primit-o Timișoara din România și Europa; gratitudine pentru faptul că am redescoperit acele valori și viziuni care, cu toată diversitatea noastră istorică și individualitatea noastră modernă, ne leagă unii de ceilalți și care formează din noi, timișorenii, o comunitate. Azi nu este despre o recunoștință nostalgică, în care ne încălzim cu amintiri despre cât de frumos a fost. Azi este despre o recunoștință provocatoare, care ne face să spunem: Mulțumim, 2023, că ne-ai amintit de ce suntem în stare. Timișoara a mai trăit un moment similar. În decembrie 1989, în fața acestei clădiri, Timișoara și-a câștigat libertatea. Și odată cu libertatea ei, și libertatea României și respectul Europei și al întregii lumi. Azi în Timișoara, mâine-n toată țara. Anul acesta ne-a reconfirmat libertatea pe care timișorenii au câștigat-o atunci, dar într-o altă formă. E libertatea pe care o simți atunci când ești creativ, când nu te temi de cenzură, când poți să critici, când poți să greșești, să pui întrebări, să vezi lumea prin ochii altora, să fii solidar, să visezi. Nici revoluția și nici capitala culturală nu s-au întâmplat accidental în Timișoara. S-au întâmplat pentru că libertatea e în spiritul locului. Oraș liber, spirit liber. Doar libertatea, cea câștigată și apărată, ne dă spațiu să țintim mai sus, să ne întrecem pe noi înșine. Libertatea, cea a minților și inimilor, ne deosebește de inteligența artificială, care este prizoniera gândirii existente cu care e hrănită. Libertatea, cea încărcată cu artă și cultură, cea inspirată de Brâncuși și Malkovich, de Pepinieră și Orașul Paralel, de Jessie J și de Orchestra Națională a Franței, acea libertate ne permite să imaginăm fără limite. România are nevoie de imaginație.Europa are nevoie de imaginație. În vremuri în care crește extremismul agresiv și iliberalismul fără jenă, poate a devenit un act de curaj să ne încredem unii în ceilalți în Europa și să imaginăm un viitor mai bun. Acest curaj, această ambiție ni le-am asumat în 1989, cum o exprimă Proclamația de la Timișoara: “Idealul Revoluţiei noastre a fost şi a rămas reîntoarcerea la valorile autentice ale democraţiei şi civilizaţiei europene.” Poate, cândva în acest an 2023, acest ideal, această ambiție s-a transformat în responsabilitate. România are nevoie de imaginație. Europa are nevoie de imaginație. Timișoara 2023 a arătat că putem imagina un viitor creativ și prosper și solidar, și nu doar pentru orașul nostru, ci și pentru Europa. Un viitor al Europei în care unitatea noastră este construită pe diversitate, nu uniformitate. Un viitor al Europei în care conducem de jos, dinspre regiuni transfrontaliere, nu doar de sus, din capitale. Un viitor în care orașe ca Timișoara se plasează, încrezător, în centrul dezbaterilor, nu la periferie. Un viitor în care investiții în cultură nu sunt percepute ca un lux, ci ca fundamentul pe care construim. Un viitor în care biografiile multinaționale ale milioanelor de români din Diaspora sunt înțelese nu doar ca o rană, ci ca o comoară. Citez din nou textul vizionar al Proclamației de la Timișoara, care spune, “Cultura română va fi întreagă numai după ce se reintegrează în ea cultura din exil.” Poate e timpul să spunem azi “Cultura europeană va fi întreagă numai după ce se integrează în ea pluralitatea de perspective a celor care se simt acasă în mai multe locuri sau în mai multe limbi deodată”. Povestea Timișoarei, cea multietnică, curajoasă și inovatoare este o comoară pentru Europa. Puterea imaginației pe care am căpătat-o în acest an de capitală este un capital imens. Europa așteaptă s-o îmbogățim. Noi, timișorenii, acceptăm această responsabilitate cu mândrie și determinare. Anul 2023 se apropie de sfârșit. Misiunea Timișoarei de a fi Capitala Europeană a Culturii abia a început. Mulțumesc că ați participat la această celebrare, pe care vă invit s-o continuăm în Piața Unirii Mulțumesc că faceți parte din Timișoara la nesfârșit“, a spus Dominic Fritz.
Preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis, a subliniat în intervenţia sa că titlul de Capitală Europeană a Culturii pe care l-a câştigat a pus atât Timişoara, cât şi România, din nou, după mulţi ani, pe harta culturală a Europei. La această performanţă şi-au adus contribuţia mulţi oameni, începând cu fostul primar Gheorghe Ciuhandu.
Deputatul a apreciat că dacă s-ar face o comparaţie cu acelaşi titlu pe care l-a avut Sibiul în 2007, s-ar constata că Timişoara „a avut parte de ignoranţă din partea autorităţilor centrale”, împingând municipiul spre marginea intereselor oficialilor de la Bucureşti.
„Ne gândim doar la solicitarea prin care Ministerul Culturii dorea 50 de milioane de lei înapoi de la Municipalitatea timişoreană, pentru că Timişoara începuse să cheltuiască banii înainte de luna iunie 2023, când a fost aprobată ordonanţa de guvern. Or, dacă titlul de CCE se desfăşoară de la 1 ianuarie 2023, iar ordonanţele au fost date mult mai târziu, cum se putea să nu înceapă investiţiile chiar de dinainte de anul CCE? Cum să nu renovezi o sală de teatru în anul în care se desfăşoară CCE? Împreună cu colegii de la toate partidele politice am înţeles să modificăm de urgenţă legea, astfel încât Ministerul Culturii nu a mai putut cere banii înapoi de la CCE„, a explicat Alfred Simonis.
El a susţinut că toţi cei care credeau, la începutul anului, că Timişoara 2023 nu va avea anvergura estimată, s-au înşelat, iar acum se poate recunoaşte faptul că sute de mii de vizitatori au trecut pragul muzeelor din municipiu în acest an, zeci de mii de persoane au participat la concerte, au avut loc investiţii în infrastructura culturală, o parte însemnată venind din mediul privat.
„Acest an a fost unul de succes pentru Timişoara şi pentru România„, a conchis Alfred Simonis.
Directoarea Teatrului Naţional Timişoara, Ada Hausvater, a afirmat că în acest an teatrul a câştigat foarte multe spectacole strălucite şi o nouă sală de spectacole, ca moştenire a CCE.
„Oraşul se va îmbogăţi cu o sală complet nouă şi dotată, în inima Parcului Civic, acolo unde, în anul 2010, s-a creionat pentru prima dată conceptul de CCE. Anul acesta a adus public din diverse regiuni şi a arătat că interesul pentru cultură este real„, a spus Ada Hausvater.
Managerul general al Operei Naţionale Române din Timişoara, Cristian Rudic, a remarcat că după acest an oraşul are multă adrenalină şi emulaţia se resimte pe holurile Operei, unde se vorbesc limbi străine.
„CCE 2023 a ieşit mult mai bine decât am visat, emulaţia se resimte pe holurile Operei palpabil, sălile sunt pline din toamna trecută iar în pauzele spectacolelor, pe coridoare se aude vorbindu-se limbi în străine mai mult decât înainte, ceea ce demonstrează că acest turism a fost şi cultural„, a afirmat Cristian Rudic.
Manifestările dedicate încheierii titlului de CCE Timişoara 2023 vor continua până duminică seara, cu concerte în Pieţele Unirii şi Victoriei/Operei, cel mai aşteptat moment fiind spectacolul aerian de acrobaţie de vineri seară, similar celui cu care CCE TM2023 s-a deschis, în februarie.
